Category Archives: Promo

(P) Apel la grațierea lui Gregorian Bivolaru

Excelenței Sale, Domnul Klaus Iohannis
Președintele României

Apel la grațierea lui Gregorian Bivolaru

adresat Excelenței Sale, Domnul Klaus Iohannis, Președintele României

Stimate Domnule Președinte,

Vă scriu această scrisoare pentru a Vă solicita grațierea lui Gregorian Bivolaru, cetățean român condamnat de către ÎCCJ, în anul 2013, la 6 ani închisoare, având azil politic în Suedia, reținut în luna februarie a.c. în Franța, adus în România conform hotărârii de extrădare a judecătorilor francezi din 13 iulie 2016. Decizia luată de ÎCCJ într-o ședință-spectacol a încălcat cerințe de corectitudine elementare și contrazice faptul că la data declaratei infracțiuni: „relație sexuală cu o minoră”, aceasta avea 17 ani, vârstă de consimțământ, și nega să fi avut o astfel de relație. În anul 2015, Tribunalul București a stabilit că interceptările folosite în proces au fost ilegale. Continue reading

, ,

(P) Radio Seven: un radio pentru oameni normali

Nu sunt un ascultător de radio FM românesc, iar motivul pentru care nu sunt așa ceva e că de obicei primești un terci de hituri care nu te interesează și glume de toaletă. Dacă nu l-aș fi știut pe Bogdan Strătulă, director executiv la Radio Seven, aș fi fost circumspect cu privire la acesta. N-am fost și bine am făcut. Motivele ar fi mai multe, dar ca să nu vă plictisesc pomenesc doar trei. Continue reading

,

(P) VICE România angajează producător video

Fișa postului

  • Producătorul este persoană cheie în departamentul video și raportează direct redactorului șef VICE România și producătorului executiv din UK. Este responsabil pentru fiecare aspect al producției video, de la comisionare la dezvoltare, până la ghidarea echipelor pe teren și supravegherea post-producției.
  • Este responsabil de decizii editoariale în toți pașii procesului de producție, cu accent pe partea de post-producție. Coordonează o echipă de editori, programul și proiectele lor, le oferă sfaturi în toate fazele de montaj și-i ajută la scenariu. Trebuie să respecte standardele înalte de calitate ale jurnalismului și documentarelor VICE.
  • Are capacitatea de a coordona mai multe producții video și echipe de filmare deodată, astfel încât să-și respecte deadline-urile. Se va folosi de rețeaua proprie de contacte și de experiența pe care o are în negociere și în management pentru a crește numărul de colaboratori talentați. Este responsabil de comunicarea cu echipa din UK, ca să se asigure că a primit toate informațiile legate de conținutul produs și le-a aprobat.
  • Candidatul potrivit trebuie să aibă o experiență de trei ani în filme documentare, subiecte de actualitate sau producție de știri, să se descurce cu gestionarea mai multor proiecte simultan și să aibă răbdarea și flexibilitatea să lucreze într-un mediu aflat într-o continuă schimbare, cu obiective din ce în ce mai dificile.

Continue reading

, ,

(P) DoR și NN România lansează a doua ediție a burselor pentru jurnalism „Viitor la purtător”

DoR împreună cu NN România organizează a doua ediție a programului de burse pentru jurnalism pe teme sociale „Viitor la purtător”.

Jurnaliștii – angajați sau nu ai unei instituții media sau colaboratori – sunt invitați să aplice pentru una dintre cele cinci burse care vor fi acordate cu proiecte editoriale care să exploreze relația românilor cu viitorul personal: Sunt fataliști? Pasivi? Dependenți de alții? Dimpotrivă? Suma alocată realizării fiecărui proiect este de 1.250 euro (brut, echivalent în lei). Înscrierile în concurs se realizează în intervalul 19 mai – 7 iunie, proiectele câștigătoare urmând a fi anunțate pe 15 iunie 2015. Continue reading

(P) Avicii’s “Addicted to You” and Denim & Supply, Spring 2014

Post sponsored by Ralph Lauren.

(P) Slow Drinking cu Heineken: dansează pe beat-uri van Buuren



Ați văzut vreodată, în club, cetățeni dansând cu sticla de bere sau de apă în mână? Probabil că da, dar nu foarte des. Nu e nici culmea rafinamentului, nici foarte comod. Pornind de la ideea asta, un brand de bere a inventat o campanie care încurajează autocontrolul în club. Dacă îți petreci cea mai mare parte a nopții dansând, e mai greu să exagerezi cu băutura. (I.C.)

Continue reading

English, Promo, Software

MS Office 2011 for Mac Word hands-on: is it better than OpenOffice?

After MS Office 2010 for Windows, Microsoft launched the 2011 Mac version. Does it bring something essential to an iWork and OpenOffice user? Probably Outlook, which is ported on OS X for the first time, after previous Office versions that included something called Entourage. This is a great plus for corporate users, but I’ll focus on the word processor since I haven’t used Outlook for six or seven years. I’m evidently using it a lot since I’m a writer.

The good things are legion

The first thing worth mentioning is MS Word is a solid text editor for complex documents such as this one, which I’m actually working on:

Office 2011 for Mac

As you can see, this is collaborative work in English. One particular aspect is the “track changes” feature. OpenOffice does have a similar feature, labeled as “record changes.” It does work, but it produces compatibility issues. Bulleted lists and footnotes do it too. They exist in OpenOffice, but they break or inject strange formatting.

I know, this is not intrinsically related to the quality of software but to the total number of users of the same processor/version, which is absolutely in favor of MS Word. This surely irritates open-source supporters, who also feel sorry for the people spending money on software that has a free equivalent. But there are other things too.

MS Word is a clear winner at launching, which is much snappier than OpenOffice’s. Then there are the menus. Microsoft Office launched the “ribbon” interface in its 2007 version, while OpenOffice still has the traditional organization of the previous MS Office versions. The ribbon is nice and comfortable even to me, a traditional menus user because it’s highly intuitive.

Another thing that makes sense to Mac users is that MS Office 2011 really has a very nice look and feel on OS X. The previous versions were pimply and crowded. The Microsoft UI designers really did a good job in terms of integration with OS X. Then there’s something that makes anybody who knows something about fonts feel good: the new “C” typefaces, such as Calibri and Cambria. In standard formatting, they replace the old and ugly Arial/Times New Roman pair. Also, plain templates are pretty sexy in the new MS Word: headings in a subtle blue and nice body text. Word 2011 makes even users that don’t know anything about graphic design produce good-looking documents, compared to, let’s say, Office XP users.

And there’s something else which I admit could be my personal obsession: the “split window” feature in MS Word, which breaks in two a document horizontally, so that the user can work on a totally different version of the text in the bottom half. It’s a priceless feature for one that translates an English text or works on a news story based on press releases and other text chunks that stay in the half-window above. There are countless word processors with countless windows organization options. I’ve tested many of them and always looked for the “split window” feature. Again, maybe this is personal, but I haven’t found it anywhere else.

And finally, MS Word has a more complex Find and Replace module. I sometimes need hidden characters such as paragraph marks or non-standard spaces. I can do this in programming editors such as Smultron or Sublime Text. But not in common word processors. OpenOffice Writer kinda has it but is buggy.

Enough praise. Where does MS Word fail?

Is there a downside of MS Word? There is, since no software is perfect. Oddly, the most compatible word processor has a compatibility issue. To produce a document totally suited to non-Microsoft users (OpenOffice or whatever), one must save documents in the old “doc” format and give up the new Calibri-Cambria pair. This is ironic, since Microsoft adopted the new XML-based “docx” to give up its old proprietary and messy standard. But to keep the new polished look of “docx”, one can at most export the documents as PDF, which is a relatively new and welcome MS Office functionality. Still, PDFs are hardly editable.

In personal terms, though, what upsets me most is the lack of Romanian spelling. There is a multilingual pack for MS Office 2010 (Windows), but I couldn’t find it on Mac Office 2011, although I’ve installed the available updates. It will possibly show up in the following updates, but so far, it hasn’t. However, Romanian spelling is available in OpenOffice, iWork Pages, and other Mac processors. It needs a bit of work to get it, which is to install Aspell, the GNU Romanian spell checker. I could do it easily. Aspell is less-than-perfect, but what other spelling checker is?

Would I spend money on MS Word?

I got the test copy from McCann Romania, the agency in charge of Microsoft. In virtue of all the advantages I’ve mentioned, I will keep it. I’ll delete my OpenOffice with few regrets and be happy about the compatibility with other Word users I need from time to time. This means big collaborative documents in English. I’ll keep using iWork Pages for my Romanian writing, which I’ve integrated with the Aspell spellchecker. It is free, very nice, and non-disruptive for simple, journalistic stories. Now the issue is – would I spend money on MS Word if I didn’t get it for free from McCann?

I certainly would if I did more collaborative work. I only sometimes do at this stage, and I know how to avoid inserting OpenOffice junk into such documents. Then again, I’m a very particular use case. If I were to turn this into a piece of advice, I’d say that spending 100 euros on Microsoft Office is more of a work environment decision. You’ll probably buy a high degree of intimacy and comfort with the software, but what you’ll absolutely need is seamless integration with other users’ work.

,

Nou! Soluție de curățat România

Există ceva care se poate numi “a treia cale” în România, din punct de vedere politic? Nu la modul structurat și nici ca parte din sistemul partinic, care se-mparte, precum știm, în două: PNL+PSD și PDL. Simptome de acțiune concertată încep însă să apară în societatea civilă și aici mă refer la ceva pus pe roate de Alina Mungiu-Pippidi, în primul rând, dar cu sprijinul multor nume cunoscute din zona civică: www.romaniacurata.ro.

Nu vă grăbiți să dați clic, noul site o să fie sus de mâine, va fi anunțat printr-o conferință de presă care se face în Calea Victoriei 120, la GDS, de la 11.30. E însă o inițiativă pe care o susțin cu toată dragostea din două motive. Primul, că așa cum o înțeleg eu e în mod egal critică, în intenție, cu ambele capete ale spectrului politic românesc (că un centru nu părem a mai avea). Al doilea, că site-ul se vrea o platformă de interacțiune a cetățenilor cu autoritățile, cu medierea și sprijinul Alianței pentru o Românie Curată. Ce înseamnă asta? Că o persoană care a avut probleme cu corupția poate fi susținută juridic dacă își expune cazul pe www.romaniacurata.ro și așa mai departe. Ce știu eu e că există oameni calificați pentru asta. Continue reading

, ,

Realitatea, numărată la Parchet

Revista 22 mi-a solicitat un comentariu referitor la scandalul stenogramelor Realitatea TV. Am mers pe ideea că mult din ce a vorbit Sorin Ovidiu Vîntu la telefon cu managerii lui e din categoria… vorbe și că trebuie văzut cum s-au legat acestea de politica editorială a canalelor media din Realitatea-Cațavencu. Cu alte cuvinte:

Ce e important în scandalul stenogramelor? Dacă tiradele obscen-flamboyante ale lui Sorin Ovidiu Vântu au sau nu au efecte. Astfel de conversații au loc și în alte grupuri media din România. Am asistat cu ochii mei la șuturi în pereți de rigips, extremități băgate și scoase și altele asemenea pe oriunde m-am dus – și aici e cazul să luați act de un conflict de interese, în ce mă privește: am colaborat și cu Realitatea-Cațavencu, în chip de consultant independent, din 2006 încoace. A fost unul dintre clienții mei. Acestea fiind zise, cine ce-a făcut dintre cei care-au vorbit la telefon? Continue reading

De ce nu putem fi prieteni. Contextul istoric

Cred că undeva prin 1940, doctorul Mișu Teodorescu s-a înrolat în Armata Română, care se pregătea să o pornească alături de nemți către Răsărit. Era ofensiva către Est o cauză patriotică? Nu știu dacă doctorul Teodorescu o percepea așa. Fiindcă Mișu era prieten cu bunicul, Aurel Comănescu, iar acesta, tot medic, urma să aibă un copil, pe mama, născută în martie 1941. Doctorul Mișu a supraviețuit: l-am cunoscut în copilărie, cînta romanțe cu o voce dogită, foarte amuzant. Dar bunicul a plecat și el, la scurtă vreme, pe front, după ce a născut bunica. S-a înrolat voluntar, la rîndul lui, pentru ca familia și apropiații să nu spună că a fost un învîrtit de război. A ajuns pînă la Odessa, de unde a venit decorat, cu două icoane ortodoxe și o rană ulceroasă de șrapnel la picior, pentru ca să moară în 1973, cînd aveam șase ani.

O astfel de povestioară pare astăzi science fiction, mai ales că nu garantez pentru acuratețea detaliilor, ca în orice istorie de familie. De ce e de spus? Fiindcă prietenia, în România, e un tip de relație grevat de felurite impurități: interese, cîrdășii, raporturi ierarhice formale și mai ales informale. De trădare și egoism, violență, izbucniri de individualism și voință de putere. Cum am ajuns aici? Continue reading