Is it like Afghanistan? Is it Vietnam again? Does it look like Serbia, 1999? Any connection to World War II? To the Cold War? Which one of them is it?
The answer is “all.” It is all of these and more than that. The war in Ukraine has a virtual component easy to notice if it were only for cyberwar and hackers. But it’s even more: Age of Empires. Civilization played by an aggressive guy. DOOM and Wolfenstein. The war in Ukraine is gamified.
Continue reading
Pe 25-27 noiembrie, Get Back, documentarul în trei părți al lui Peter Jackson despre apariția chinuită a albumului “Let it Be” al Beatleșilor, a avut premiera pe Disney Plus, din păcate nu și în România. Site-ul poate fi accesat printr-un VPN, acolo găsiți de pildă și The Mandalorian și Nomadland. Pentru cei care au navigat în zona Anthology/bootleguri/alternate takes ale trupei, documentarul e un festin în sine. N-o să insist în direcția asta, fiindcă fanii absoluți Beatles sunt mulți, dar mai puțini decât cei care se interesează în general de creativitate. Legat de aceasta din urmă, există câteva concluzii interesante.
Un vânzător de dulciuri sărac din Marrakesh, pe nume Kadour, a decis într-o zi să își lase baltă negoțul și să plece departe, peste munții Atlas, ca să fugă de sărăcie. A luat cu el singurul lucru care îi mai rămăsese, un felinar mic, cu sticlă roșie. A mers ce a mers și, după ce a trecut cu greu munții, a ajuns aproape mort de foame într-un oraș minunat, guvernat de un Pașă foarte bogat. Când a văzut în ce hal era, Pașa l-a găzduit și hrănit trei zile, cum cere legea musulmană. Kadour s-a simțit profund recunoscător, și pe altă parte rușinat de faptul că nu poate să îi facă Pașei un dar potrivit cu ospitalitatea pe care acesta i-o acordase.
Continue reading
Un sondaj Strategic Thinking Group despre propagandă, dezinformare și fake news sugerează un lucru îngrijorător: spaima de fake news și propagandă este mult mai extinsă decât fake news-urile și propaganda care circulă în România. Ironic, această spaimă ajunge să invalideze chiar adevărul, fiindcă de exemplu 18% dintre români cred că Uniunea Europeană “dezinformează”. Continue reading
O profă de istorie de la o școală okay face sex cu soțul ei, soțul ei filmează toată treaba. Filmarea ajunge nu se știe cum pe Net, părinții copiilor de la școală fac scandal pe tema asta și profa riscă să își piardă jobul. Povestea sună familiar, dar mai ales odios, a abuz, revenge porn, depresie, mizerie contemporană. Și totuși, în Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, Radu Jude scoate din ea un hohot de râs interminabil, de 106 minute. Filmul merită Ursul de Aur fie și numai, sau mai ales, pentru catharsisul pe care îl scoate dintr-o situație în care înțelepciunea sau morala comună – alea articulate, ale noastre – văd o tragedie personală. Continue reading
Călătorie pe Volta, Planeta Becurilor tocmai a ieșit din tipar la începutul acestei săptămâni, nici n-am apucat s-o pipăi, fiindcă sunt la Bruxelles, ea n-a ajuns la mine, nici eu n-am venit încă la ea. De ce m-am apucat de scris cărți pentru copii? Ca să-mi distrez copilul. Ca să mă răzbun pe pandemie și izolare. Ca să pun și eu umărul la creșterea unor generații care vor înțelege că Pământul se învârte în jurul Soarelui și nu pe dos, cum cred 40% din români în momentul de față.
Continue reading
Nu e despre un oraș, e despre un partid. Și nu e despre străzi, țânțari sau apă caldă, e despre viitor.
Un lucru care m-a surprins de la plecarea din România e faptul că meciul dintre Gabriela Firea și Nicușor Dan, pentru Primăria Bucureștilor, se joacă foarte strâns. Lipsa de performanță a primeia în mandatul trecut se vede cu ochiul liber. Activarea electoratului tânăr, la fel. Faptul că PNL și USR au reușit să se înțeleagă pentru desemnarea unui candidat unic, idem. Faptul că PSD a ajuns într-o fundătură, după regimul Dragnea-Dăncilă, și el. Și atunci, de ce stau lucrurile așa cum stau?
Continue reading
Zilele trecute, Alexandra Florescu, single mother-ul marketingului Nemira și unul din cei mai avizi cititori pe care îi cunosc, se întreba pe drept cuvânt de ce în mediile influensăro-opinio-jurnalistice se discută atât de puțin despre dispariția probabilă – sau posibilă – a Dilemei. Motivul meu e că discuția nu se prea poate purta decât în clișee. Dar tocmai de aceea are sens. Continue reading
We had moved to Belgium two weeks before the COVID-19 outbreak and the lockdown that started on 17 March. One could say for us the shock was double – adaptation to a new country followed by coping with the Coronavirus crisis, but it wasn’t so. Some of the components of change are the same. So, with lots of time on my hands and little perception of the outside World, I could indulge in my photo hobby, documenting the various aspects of everyday life, which became news in their own right. Continue reading
Acum câțiva ani, când am terminat Cum să devii un Nimeni, cartea despre media apărută la Humanitas, am zis: OK, am făcut-o și pe asta, a fost foarte frumos, dar nu cred că o să am timp să mai scriu o carte în viitorul apropiat. Uite însă că s-a ivit momentul, iar Mihnea Constantinescu – Omul care a schimbat România fără ca noi să știm e cu totul altceva. E despre felul cum un personaj “de spate”, discret dar deloc ocult – care a făcut parte din toate guvernele României de după 1990 – a influențat decisiv traseul politic al ultimilor 30 de ani. Continue reading
