Tag Archives: Victor Ponta

,

Campania oficială: 14 pentru neant

10 octombrie, o zi ca oricare alta, după-amiaza târziu, pe TVR 1.

1. Iohannis cântă frazele ca Gâdea, acuză tot felul de cetățeni de tot felul de lucruri, zero ofertă proprie, miting “grandios”, atmosferă de ședință MISA, aclamații la orice strâmbătură a ACL-istului.

2. Vadim într-un birou în care s-au adunat toate fleacurile urâte a două decenii de politică post-1989, a început să semene cu un o decorațiune de Halloween, citește de pe niște foi ca disperații de la Atitudini… Opinii… din 1990. Continue reading

,

Traseele insultei: “bețiv”, “mincinos”, “adormit”

În timp ce limbajul violent folosit de presă a devenit un motiv de îngrijorare, politicienii sunt violenți verbal fără prea multe urmări, cu excepția aceleia că aceeași presă le preia cu o acribie vinovată violențele, în chip de știri-scandal. Și, eventual, le dă mai departe în editoriale, transformându-le mai mult sau mai puțin creativ, cu un gen de furie în același timp slugarnică și revoluționară. Cei mai importanți trei oameni politici ai momentului au lipite trei etichete negative și vom vedea că fiecare dintre ei a ajuns în această situație cu concursul celorlalți doi și al forțelor politice care îi susțin pe aceștia din urmă. Continue reading

Bicolorul național

A ajuns în România odată cu frigul și dă aceeași senzație de amorțeală: campania electorală de la parlamentare e un exercițiu democratic formal și plicticos. Nici măcar insultele nu dinamizează, deocamdată, lucrurile. Cum se spune, jocurile sunt făcute.

Dacă e să începem cu deznodământul, mai toată lumea anticipează o victorie a USL, sub sau peste 50%. Jocurile sunt făcute, se spune, dar ce înseamnă acest clișeu în situația de față? Că, de fapt, nimeni nu are resurse de strategie și discurs: USL pentru a-și securiza o guvernare majoritară, iar ARD, pentru a reveni din groapa în care a căzut din diferite motive. De fapt, campania se petrece în sens propriu și mai ales figurat la numai câteva grade peste zero pentru că blocurile politice dominante nu au ce vinde electoratului, intelectual vorbind.

Blaga și Ungureanu, 75% noi, pe Magheru

Blaga și Ungureanu, 75% noi, pe Magheru

Continue reading

Legitimitatea prin ură

Referendumul are nu un câștigător, ci doi. Înapoi la Cotroceni, Traian Băsescu îi consideră pe alegătorii absenți susținătorii săi politici, care au refuzat “lovitura de stat”. USL se sprijină pe cei peste opt milioane de votanți pentru demitere pentru a spune că referendumul a fost “practic” câștigat. Problema e: ce ne facem cu atâta victorie?  Continue reading

Miniștrii și CV-urile lor

După Corina Dumitrescu, aspiranta care și-a trecut înnotul în propriul CV, USL a nominalizat la Ministerul Educației un profesor universitar, senator PSD, cu un CV didactic și profesional stufos, Ioan Mang. Și acest CV are însă o problemă, descoperită de Alin Fumurescu, care a scris pe Vox Publica despre o diplomă oferită de American Biographical Institute, ceva care cere câteva sute de dolari ca să-ți ofere un dreptunghi de carton frumos și pompos colorat. Cum de ne-am cotorosit cu asemenea demnitari?

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu era unul al posesorilor de diplome și realizări obscure, gen facultăți private fără prea multă faimă sau masters-uri de care adesea puștimea isteață trage cât poate, pentru un loc cvasi-gratuit în cămin și bunăvoința părinților, care vor continua să stipendieze tânărul studios, dar, în fond, aproape șomer. Guvernul Ponta e, comparativ, fistichiu, mai ales prin prezența pe lista propunerilor a unor veleitari gen Corina Dumitrescu. Dar despre asta presa, mai ales cea critică la adresa USL, a discutat deja. Mai rămâne o problemă: modul cum am ajuns să ne construim CV-uri atât de penibile încât acestea să devină niște pietre legate de gât, care ne trag la fund.  Continue reading

Alte motive de ură

Udrea e substantiv comun pentru șpaga bugetară, spune Victor Ponta. Ba priviți-l azi pe Vadim Tudor și îl vedeți pe Victor Ponta de mâine, răspunde PDL într-un comunicat, în care sugerează că “imberbul socialist” încearcă degeaba să se joace de-a Stalin.

2001, vara, o țară de la marginea Uniunii Europene: sunt vremuri în care singura formă de bărbăție politică acceptată și cunoscută e aruncatul cu insulte-n adversar. Politicienii s-au lepădat, în mare parte, de cenușiul și limba de lemn din vremea comunismului, dar umblă îmbrăcați bizar, în pirați, sau dau din mop și andrele în lipsă de altceva mai bun. Iar atunci când n-au astfel de proteze gestuale, se iau unii de alții ca orbul de gard, sub privirile consternate ale celor care au citit mai mult de două cărți în viața lor. Care să fie explicația unui astfel de comportament?  Continue reading

Stânga lui Ponta și poza Roxanei

Roxana Golban, tânăra social-democrată care s-a dezbrăcat în Playboy, e un caz interesant: în destinul ei se bat cap în cap două seturi diferite de valori de stânga.

E adevărat, tânăra socialistă ar merita niște penitență măcar pe Wikipedia, poate chiar printr-o bibliotecă. Dar nu pe motiv că s-a dezbrăcat într-un studio foto, ci pentru că susține că asta e artă. Hugh Hefner, fondatorul Playboy, a afirmat răspicat, la începuturile din anii ’50 ale revistei, încărcătura erotică a fotografiilor publicate.

Primul Playboy (decembrie 1953)

Ceea ce Roxana Golban ar fi trebuit să afle la cercul de socialism revoluționar al TSD e următorul lucru: presupunând că nu e pornografie, nu e deloc musai Continue reading