Ponta versus Macovei în județul Facebook

Dacă like-urile de Facebook ar fi voturi, Victor Ponta ar fi, detașat, președintele rețelei lui Zuckerberg. Privite mai de aproape, cifrele îi dau însă ca performeri ai campaniei pe Monica Macovei, Klaus Iohannis și Elena Udrea.

Pe 7 octombrie, când am cules datele, Ponta era cel mai iubit politician pe Facebook: 540 de mii de români, aproape dublu decât numărul de fani ai lui Klaus Iohannis și mult mai mult decât cei 295 de mii ai lui Traian Băsescu. Iohannis venea puternic din urmă, cu aproximativ 235 de mii, urmat de Elena Udrea, cu 226 de mii, Corneliu Vadim Tudor (78 de mii), Monica Macovei (68 de mii) și Călin Popescu-Tăriceanu (15 mii). Restul candidaților se situau sub 10 mii. Câtă relevanță are un astfel de top?

Prin vara lui 2012, îi dădeam lui Vlad Ursulean de la Casa Jurnalistului un subiect: cumpăratul de like-uri pe Facebook. Prin metode ieftine, care uneori te dau de gol, poți obține false dovezi de afecțiune, cu miile. Aurică Bâc, candidatul inventat de Vlad Ursulean al unui partid și el inventat de Ursulean, Inițiativa pentru Salvarea Patriei, obținea vreo 5.000 de like-uri fără efort, cu un buget mai mic de 100 de RON, în numai o săptămână. După ce își făcea treaba, ca studiu de caz pentru business-urile îndoielnice de online, în materialul publicat în The Industry, Bâc refuza să dispară în neant. În iarnă, în campania de la uninominal, reapărea în jurnalele mai tuturor televiziunilor, care dezgropau subiectul ca pe unul politic, de pe pagina unde îl puteți găsi și azi.

Ca și voturile, like-urile pot fi cumpărate. Dar ele nu garantează o poziție în stat. E greu de spus dacă – și care – dintre candidații la președinție a folosit metode neortodoxe pentru ele. Singurul lucru care se poate înregistra e creșterea, mai mult sau mai puțin abruptă. O analiză ceva mai veche a Mediafax, care mi-a dat și ideea acestui articol, cuprindea și numărul de like-uri ale candidaților din ultima săptămână a lui august. Pe 7 octombrie, Johannis crescuse cu 148% față de acest parametru, Macovei cu 67%, iar Elena Udrea cu 16%. Un Vadim Tudor înregistra mai puțin de 2% în plus, iar Victor Ponta, doar în jur de 15%.

Din nou, aceste cifre nu dau indicații despre faptul că lucrurile ar fi în neregulă. Să zicem că ele spun ceva despre performanța echipelor de campanie, fie ea ortodoxă sau nu. Ar mai fi de adăugat doar un lucru binecunoscut printre cei care se ocupă cu comunicarea de brand pe rețele, acela că fie și obținut în condiții aseptice, un like nu garantează mare lucru. E un clic (sau tap) pe care îl dai și îl uiți la fel de ușor.

Toate aceste relativizări de duc însă la o altă cifră, mult mai interesantă. Facebook mai oferă și statistici despre un parametru cu nume în același timp simplu și obscur: People Talking – “oameni care vorbesc”. E vorba de un parametru care ponderează numărul de like-uri ale paginii cu cele ale posturilor de pe ea, comentariile la acestea, răspunsurile la întrebări, distribuirile (share) și altele. Cu alte cuvinte, un lucru cu nume la fel de simplu și de ezoteric, mantră de marketing a ultimilor ani: așa-numitul engagement, “angajament”.

Pe 7 octombrie, Ponta avea în jur de 72 de mii de “oameni care vorbesc”, Iohannis, aproximativ 85 de mii, Elena Udrea, 42 de mii, iar Monica Macovei 39 de mii; cifrele lui Tăriceanu și Vadim Tudor erau sub 10 mii. Așa cum se vede, topul este cu totul altul decât cel în funcție de numărul de like-uri, dar are o relevanță mai mare: el măsoară conversația, impactul continuu, interacțiunea dintre candidat și poporul Facebook. Ca și la creșteri, campionul e aici Klaus Iohannis. Comparativ, Traian Băsescu, care nu se află în campanie dar îl depășește pe Iohannis la like-uri, are tot pe 7 octombrie numai 4,6 mii de People Talking.

Parametrul măsoară în același timp activitatea candidatului, dar și interesul comunității pentru ea. Însă mai interesant este raportul dintre People Talking și Likes. Aici, conduce Monica Macovei, cu 57% (39 de mii de People Talking la numai 68 de mii de likeri), urmată de Iohannis (36%) și Elena Udrea (18%). Am putea fi tentați să spunem că 39 din cei 68 de mii de fani ai paginii Monicăi Macovei vorbesc despre (pagina lui) Macovei, dar nu este așa: like-uri la posturi, share-uri, comentarii și altele poate da în principiu oricine, și nu numai fanii paginii.

Cu alte cuvinte, raportat la nucleul destul de mic de susținători (dacă suma like-urilor poate fi considerată așa ceva), Monica Macovei a stârnit cea mai vie conversație. Conversația nu este neapărat pozitivă: cifrele Facebook nu înregistrează caracterul negativ, neutru sau pozitiv al comentariilor. Dar, oricum, pentru un politician cu o vizibilitate comparativ redusă, acest gen de engagement este de bun augur.

Chiar dacă Udrea și Iohannis sunt și ei bine plasați pe această scară, în cazul Monicăi Macovei, cifrele au o semnificație specială. Spre deosebire de ceilalți doi exponenți ai dreptei, este vorba de un candidat independent, care și-a conturat o imagine anti-sistem, în ciuda portofoliului pe care l-a deținut la Justiție și a statului de europarlamentar PDL, pe care îl are în prezent. Campania ei se bazează în parte pe susținători voluntari, față de candidații majori, care au investit sume pe care nu le vom cunoaște niciodată în echipe. Cu fragmentele video în care oameni ca Andrei Gheorghe o susțin și cu adeziunile (măcar aparent) neprovocate ale unor intelectuali din clasa Gabriel Liiceanu sau Mircea Cărtărescu, profilul de candidat alternativ al Monicăi Macovei se clarifică: mutatis mutandis, fosta colaboratoare a lui Traian Băsescu face cam ceea ce făcea un Nicușor Dan acum doi ani, când matematicianul obținea 8,5 procente la Primăria Bucureștiului, față de cele 3, cu care îl creditau sondajele anterior.

Cu alte cuvinte, Monica Macovei poate fi o miză pentru electoratul care nu participă, de regulă, la vot. Până la proba contrarie, generația tânără, activă și cu venituri bune, cea care nu votează și nu e dependentă de partide, e grosso modo din județul Facebook: ceva peste șase milioane de români în vârstă de peste 18 ani, cu cont pe rețea. Cel care se pregătește să devină stăpân e Victor Ponta, dar poziția acestui gen de avatar e periclitată de outsideri activi, care provoacă fenomene grassroots, din clasa Macovei-Nicușor Dan. Iar avansul lui Ponta nu e mare lucru: cele 540 de mii de like-uri sunt puțin, la un total de 6 milioane de utilizatori români majori. Sau, altfel spus, votanții cu like-ul sunt doar vreo 1,2 milioane în momentul de față, pentru toți candidații.

Monica Macovei are în sondajele pe care le-am văzut cât avea Nicușor Dan înainte de alegerile locale: în jur de 3%. Turul II e cvasi-imposibil pentru ea, dar fiecare procent pe care îl va câștiga înseamnă o conexiune sănătoasă și pe termen lung cu un anume gen de electorat. Problema cea mare e însă ce va face fosta șefă a justiției după primul tur. Dacă va dispărea în neant, ca Nicușor Dan, utilizatorii de rețele nu o vor ierta. În momentul de față, pe pagina proprie, acesta se ocupă de gazele de șist și Prelungirea Ghencea. Scrie pe o platformă de opinie și participă, pe Gândul.info, la un joc de societate împreună cu alți mini-pseudo-candidați. Cât de ușor i-ar fi să se întoarcă?

Articol scris pentru ediția de joi, 8 octombrie, a săptămânalului Dilema veche.