Tag Archives: Evenimentul zilei

Chestii de brand de țară și violoncelul lui Yo-Yo Ma

Acum două sâmbete am fost la Yo-Yo Ma, care a cântat la Operă cu “The Silk Road Ensemble“, o trupă eclectică de muzicieni occidentali, din India, China, Pakistan și așa mai departe care urmărește să reconstituie traseul mătăsii. Proiectul are virtuți pedagogice, printre altele îți deschide mintea inclusiv asupra brandului de țară, deci a modului cum ar trebui să ne prezentăm pentru uzul străinătății. Sâmbătă am publicat în “Evenimentul zilei” un articol despre care eram convins că va stârni oarece măcel în subsol: bisul lui Yo-Yo Ma a fost o piesă românească numită “Turceasca”. Dat fiind că am remarcat acest lucru, e clar: sunt țigan.

Cu ce se ocupă The Silk Road Ensemble:

Ce ziare quality trăiesc la anul?

Pe nou-lansatul blog, Dragoș Stanca a plasat niște predicții despre ziarele quality, dintre care, spune el, se vor mai afla pe piață cel mult trei la 1 iunie 2010. Îmi place relativizarea noțiunii “quality” în textul respectiv, fiindcă e vorba de ziare poziționate printr-un statement în zona aia. De fapt, cred că avem de-a face cu vreo două mid-marketuri care vând acceptabil, dar sunt în scădere (în lipsa marilor campanii), “Evenimentul zilei” și “Jurnalul național”, plus “Adevărul”, un ziar care își caută formula și crește mai ales datorită colecției de carte, deocamdată.

Asta dă, oarecum, și lista titlurilor cu șanse de supraviețuire pe print. Supraviețuirea nu înseamnă și rentabilitate la 1 iunie 2010, naiba știe cum or fi vânzările de publicitate atunci, dar oricum, cele două ziare deținute de români par a fi pornit la drum lung fie și numai pentru că investițiile în marketing, prin colecțiile de carte, sunt substanțiale. Despre “Evenimentul zilei”, Michael Ringier și alții au lăsat să se înțeleagă în repetate rânduri că nu au de gând să-l închidă sau vândă, iar din puținul pe care-l știu din respectivul grup media, așa pare a fi. Cine ar putea muri și de ce?

– “Cotidianul”. După ce o pornise-n sus, promițător, pare a fi condamnat la zona sub 20 de mii de exemplare. Faptul că Dragoș Stanca, manager în Realitatea-Cațavencu, grupul care deține ziarul fondat de Ion Rațiu, dă numai trei supraviețuitori, iar supraviețuitorii sunt ușor de evidențiat ca mai sus, ar putea fi un indiciu. Dincolo de asta, în ciuda unor articole bune și a numeroși jurnaliști valabili, ziarul nu și-a găsit un drum. Dincolo de raportul calitate-tiraj pe care nu mi-l pot explica, ceea ce e miraculos la acest ziar e mai curând supraviețuirea, după nu știu câte formule de management schimbate.
– “Ziua”. Scăderea continuă și după plecarea lui Sorin Roșca Stănescu, dacă la “Cotidianul” te miri cum de nu și-a găsit drumul, la “Ziua” vezi prea puține eforturi de trecere în mileniul actual, sper să nu se supere cineva de-acolo pe mine, sau în definitiv, n-au decât să se supere, că oricum se supără toată lumea ori de câte ori scriu.
– “Gardianul”. Se aplică și la el ce spuneam despre “Ziua”.
– “România liberă”. Nu știu cum de se menține. Păcat de câte-o sclipire, dar în rest…
– “Gândul”. Pare mort de când s-a născut, diferitele face lifturi și plecarea lui CTP de la direcțiune n-au avut ce adăuga la un ziar și el cu iz de anii ’90. Faptul că se pierd bani constant, de la lansare, nu e probabil pe placul lui Adrian Sârbu, pe care nu-l văd stipendiind multă vreme ditamai Publimedia, mai ales pe criză.

Cam astea-s ziarele quality auditate. Topul pe 2008, singurul cunoscut oficial, e ăsta:

Tiraje 2008

Tiraje 2008

Ziarele care au avut o creștere abruptă în 2008, adică “Adevărul”, “Click!” și “Cancan” sunt defavorizate în clasamentul de mai sus. Creșterea a continuat pare-se și în 2009.

Deși tripleta câștigătoare pare destul de clară, sunt o mulțime de lucruri pe care eu unul nu le pot prevedea clar, legat de piață. Deci n-aș ține vreun pariu nici cu Stanca, nici cu altcineva. Șanse de supraviețuire ar mai avea Cotidianul, ca urmare a susținerii financiare a lui Sorin Ovidiu Vîntu, deci o altă versiune ar fi o piață cu patru titluri zise quality.

P.S.: Tolontan scrie și el o chestie visătoare pe aceeași temă. După ce am scris cele de mai sus am ajuns și la Mihnea Măruță, care vede lucrurile cam la fel cu mine. Motivele sunt probabil asemănătoare. Oricum, socoteala asta îi privește mai mult pe proprietarii de media decât pe noi. Presa scrisă și cea online au probleme comune în ultima vreme: înregimentarea politică, lipsa unei soluții referitoare la conținutul propriu față de ceea ce fac televiziunile de știri, dormitul pe la conferințe de presă, bălăceala în Mediafax etc.

Scroll down și către ultima parte a textului de la Focusblog, la citatele din Charlie Beckett.

, ,

Despre plecarea Mihaelei Rădulescu

Cu excepția Andreei Esca, care joacă într-o altă ligă, Mihaela Rădulescu era ultimul monstru sacru de pe posturile TV românești. “Evenimentul zilei” scrie despre plecarea de pe sticlă a realizatoarei și mi-a solicitat și mie două vorbe. Cred că televiziunea a intrat în România într-o epocă autodestructivă, cel puțin parțial.

UPDATE: Mihaela Rădulescu publică o scrisoare de la revedere în “Jurnalul național”. De citit cu luare-aminte.

40 de jurnaliști și corectori disponibilizați de la Evenimentul zilei, joi

Un lucru despre care nu voiam să pomenesc până joi, când se va întâmpla, dar a scris Tiberiu Lovin ceva, așa că iată amănuntele:

– 40 de disponibilizați de la “Evenimentul zilei”, se desființează departamentele de corectură și corespondenți, mai multă lume de la Social și București, dar și din alte departamente
– șase salarii compensatorii, oamenii vor fi chemați joi, pe rând, și Ringier va propune încetarea contractului de muncă prin acordul ambelor părți
– măsura scalează schema de resurse umane până la limită, dacă e să se mai întâmple ceva cu ziarul, nu la capitolul oameni se poate întâmpla.

Înțelegeți probabil de ce nu voiam să scriu despre asta până joi, când toată povestea va fi început, e o “știre neplăcută”. Informațiile mele sunt destul de precise, precum se vede mai sus, dar aș prefera ca eu să greșesc dacă asta ar crea o situație mai bună pentru ziar și oameni. Din păcate, atât cât se poate vorbi la viitor, e cam sigură.

UPDATE: Petrișor a urmărit știrea și spune că disponibilizările se fac azi, din cauza informațiilor apărute pe net. Aia e, dacă “comunicăm prin canalele uzuale”, adică nimic… Urmăriți continuarea la el.

,

Mihaela Rădulescu + Elan Schwartzenberg = o poveste ca-n Balzac

“Evenimentul zilei” mi-a cerut o opinie despre povestea cu Mihaela Rădulescu și Elan Schwartzenberg. Am spus că tot scandalul are și o componentă serioasă, referitoare la bani, celebritate, mecanisme de succes social, care îmi amintește de Balzac. Mihaela și Elan sunt un soi de Delphine de Nucingen și Eugene de Rastignac, dar în sensul că “ea” e Rastignac și “el”, baroana. Ce-a ieșit vedeți aici.

EXCLUSIV!!! Am aflat secretul SENZAȚIONAL! (De ce o să moară presa scrisă)

De ani de zile, mă uit prin cifre, pe pagini I din România și de-afară, la formate TV, chestii new media și mă rog, ce-mi mai traversează curiozitatea mă-laud-că-încă-mai-mare-ca-a-altora ca să văd încotro se îndreaptă media și să caut explicații pentru asta. Jalea în care se află presa scrisă de la o vreme nu mă lasă indiferent, ba dimpotrivă, și mi-am bătut capul ca să aflu de ce se duce pe copcă. A fost foarte greu, dar astă seară, rss-ul mi-a adus motivul, cristalin, distinct – și pe de altă parte banal ca o tuse în sezon de gripă. E vorba de asta.

Ce-are Cristina Cioran cu moartea presei scrise? Aduce ea la TV atâția telespectatori încât aceștia uită să mai foșnească gazetele? Nu prea, e o fată frumoasă care n-a prins trenul cel mai rapid spre celebritate și s-a suit din mers într-un vagon al mărfarului numit Antena 2, adică – o emisiune pe nume “Am ceva de spus”. Ce are de spus, cu ce se mănâncă, de unde vine, unde se duce Cristina Cioran? Cu toate aceste întrebări ar fi trebuit să se ocupe reporterița Monica Cismaru, cea care a ales subiectul cu pricina, pe Cristina Cioran. Din nou, clic, ca să vedem ce se-ntâmplă-n propoziție. Păi, Cristina Cioran “știe să iasă din impasuri”. Cine zice asta? Cristina Cioran, Monica notează conștiincioasă. Sau dă copy-paste din mail. Dacă o lăuda altcineva, poate că Continue reading

Web 2.0: euforia se apropie de sfârșit

Un număr de indicii duc către ideea că Web 2.0 nu mai e tocmai o euforie. Clipurile de amator de pe YouTube cad în clasamente, autoritatea Technorati scade – deci interacțiunea dintre bloguri e mai mică, chiar la același trafic -, conținutul bine realizat, bine nișat tinde să se aleagă zgomotul produs de marea masă, identitățile bloggerilor sunt din ce în ce mai bine precizate. Sunt mai multe simptome din care am încercat să trag niște concluzii în Evenimentul zilei.

ymterviu.036 – Claudiu Șerban, Ringier: Nu subiectul e serios sau tabloid, ci abordarea

Prin zvonosfera din media românească a bătut acum câteva săptămâni un vânt de “Evenimentul zilei se duce naibii”, care a fecundat și câteva bloguri. Am decis să nu mă ocup deloc de asta, pe de o parte fiindcă m-aș fi pus într-o situație incomodă, fiindcă scriu articole sâmbăta la ziarul respectiv, la care am și lucrat într-un plin de satisfacție și învățăminte an, în 2005. Pe de alta – “Evenimentul zilei” e un fel de guvern Tăriceanu al presei românești, în sensul că a trecut prin atâtea crize, încât e neserios să mai prevestești vreo apocalipsă în privința lui. Știam pe de altă parte că ziarul depinde acum de Claudiu Șerban, deputy general manager Ringier România, un om cu care am lucrat, direct, ani buni și datorită căruia pot spune “Ringier a fost locul unde am învățat cele mai multe”.

Așa am ajuns la un ymterviu pe care trebuia să-l vedeți poate mai demult, dat fiind statutul lui Claudiu în media din România. Omul nu ne dă amănunte picante din redacție și nici mari dezvăluiri cu privire la ceea ce va face Ringier. Printre altele, motivul e acela că o discuție despre viitor are totdeauna un grad de neseriozitate. Dacă am neglijat întrebări importante, vă rog să le puneți voi în subsol, îl voi ruga pe Claudiu să răspundă.

18:18 Iulian Comanescu: Am spus și o repet, managerii din media românească posesori de rezultate beton, adică profit serios pentru companiile la care lucrează, sunt în număr de trei, anume Răzvan Cornețeanu, Cristina Simion și Claudiu Șerban. Adaug un al patrulea – pe Cătălin Tolontan, care pare (tot mai) responsabil de ceea ce se întâmplă cu Gazeta Sporturilor și GSP.ro. Voi patru aveți un trecut, Claudiu. La asta se adaugă schimbările de la “Evenimentul zilei”, ca motive pentru care am vrut să vorbim.

18:18 Iulian Comanescu: Prima întrebare e ce-ai făcut la Zurich, că de acolo ai venit, fix la birou, unde ești acum.

18:18 Claudiu Șerban: Am discutat propunerea noastra de buget pentru 2009.

18:19 Iulian Comanescu: Cum e propunerea? Ce închideți, ce deschideți?

18:20 Claudiu Șerban: Nu a fost o discutie finala. Mai degraba o dezbatere. Noi ne-am facut temele si ne-am prezentat punctul de vedere. Cei de acolo ne-au luat la intrebari si ne-au prezentat punctul lor de vedere.

18:21 Claudiu Șerban: Decizia finala se poate lua numai dupa consolidarea bugetelor pe grup. Noi am fost a doua tara, cred, asa ca mai avem de asteptat. Probabil ca prin noiembrie vom avea o viziune exacta. Continue reading