Teo de la Cafe Deko, am fost la vreo două show-uri ale lui și mi s-a părut interesant. Peste 10 ani, s-ar putea ca tot numărul de mai sus să fie perimat, fiindcă lucrurile se vor așeza oarecum în limba română. Dar deocamdată se leagă de ce spuneam aici despre oralizarea scrisului. Pe Teo îl dor și alte chestii din limba română, cum ar fi diateza reflexivă. E drept, vorb-aia e mai bună decât diateza reflexivă, 1,3 milioane la 377 de mii de views scor pe YouTube.
foarte tare pasajul cu orele de romana din asta cu diateza reflexiva
Perfect de acord cu domnu Teo, dar este o problema. Eminescu chiar se pare ca nu a murit de sifilis. Ceea ce, desigur, nu exclude faptul ca o dadea prin sat cui poftea. El. A murit de sifilis in sensul ca desi nu avea sifilis, a fost tratat de. Ceea ce se pare ca i-a cauzat. 🙂 Omul avea o malformatie congenitala a unuia dintre lobii creierului aluia al lui de geniu. Poate si de-aia a simtit nevoia sa se joace prin limba romana si sa o faca din nou, dupa caapul lui. Ala genial si malformat. Asa ca ideea e buna, informatia e proasta. Vorba lui…, ce p… mea… Asta pentru ca tot n-am si sigur sa va gasi unul sa vina cu rezolvarea. Altminteri, funny…
Vasilissa: Chestia cu malformația de unde e? Eu am rămas la Călinescu, unde pare-mi-se că se zicea sau sugera ceva de sifilis. Oricum, creierul genial, cu sau fără malformație, a fost scos la autopsie și uitat pe un pervaz, unde a stat până ce oamenii de știință n-au mai avut ce face cu el – o istorie care spune, cred, destule despre modul cum valorizăm oamenii ăștia… de notat că era în 1989 și se iscase toată chestia cu celebritatea în urma edițiilor Maioescu și a tămbălăului cu fustele doamnelor și vitrinele bibliotecilor pe care îl făcea Eminescu în libertate.
iulian, nu imi mai amintesc unde am citit-o pe asta cu malformatiile. dar imi amintesc ca am citit ca in ultimul an de viata, oricum pe final, eminescu mergea tinindu-se de cap uneori si urlind la cei din jur sa i-l smulga de pe umeri pentru ca nu mai suporta durerile. nu-mi mai amintesc cu exactitate, dar reiesea ca tratamentul impotriva sifilisului, de care, se pare ca nu suferea, de fapt, ii cauza durerile respective. dar sint ani multi si nu mai stiu unde am citit povestea asta. cam atit… 🙂 in rest, sint absolut convinsa ca le avea puternic cu amorurile si in general ca la o intilnire cu baietii era suficient de badaran. chestie pe care au povestit-o si contemporani de-ai lui firoscosi si “socati” de felul in care se comporta eminescu… nu se potrivea, cu alte cuvinte, imaginea de poet cu a de baiat cu mustata si dureri in basca. nu ca ar fi singurul. ete amintiri… din copilarie. si din a mea, si din cea a poeziei noastre.