Notițe de la Frankfurt (colocviu de media)

Săptămâna trecută am fost la Frankfurt pe Oder, la ediția a noua a “Days on Media Law”, organizate de Universitatea Europeană Viadrina și Asociația Germană pentru Studii Est Europene. Prezentarea cu care am defilat eu se referă la Stenogramele Realitatea:

The Realitatea Transcripts

Celelalte luări de poziție au fost mai filozofice, legate de sistemul legal, atunci când au vorbit occidentalii, și mai factuale și jurnalistice, dacă a fost vorba de invitații din Est. Câteva notițe pe care le-am luat, cu scuze pentru eventualele inexactități, fiindcă am lucrat după traducerea din cască: 

Lege și tribunal. Libertatea presei este teoretic garantată peste tot [prin paragrafe de lege]. Practic, situația diferă mult de la o țară la alta. Un rol important în garantarea ei o au tribunalele [prin sentințele pe care le dau în cazuri legate de ea]. (Prof. Dr. Johannes Weberling, avocat)

Două tipuri de libertate În legislația germană [ca și în multe altele, printre care cea românească] există două tipuri de libertate: a presei scrise și a audiovizualului. Cel de-al doilea tip de libertate este reglementat. E un gen de împărțire caducă și, pentru modificarea ei, constituția germană ar trebui modificată. Curtea Constituțională din Germania face diferența în funcție de reach-ul mediului despre care e vorba,a dică pune accentul pe transmisiile audiovizuale, care pot fi foarte manipulative. Problema e unde cade internetul în împărțirea de mai sus. El e foarte divers, nu poate fi judecat ca atare. (Prof. Dr. Christian von Coelln, Universitatea din Köln).

Diversitate și online Pentru asigurarea diversității, în era digitală, ar trebui să ne aplecăm asupra gatekeeperilor, adică a motoarelor de căutare. Este dificil, pentru că Google, de exemplu, nu are sediul în Europa [unde ar putea apărea acest tip de legiferare]. (Dr. Gabor Polyak, Universitatea din Pécs).

Opacitatea în privința proprietății media nu se găsește doar în România: Nu avem legi, în Serbia, despre proprietatea media, nu știm ce e în spatele ziarelor. (Dr. Dejan Milenkovici, Universitatea din Belgrad).

Cele două filozofii ale media. Există două tipuri de abordare a media: sistemul comercial american și sistemul instituțional european. În America, libertatea jurnalistică s-a dezvoltat de la sine și, mai nou, a apărut îngrijorarea în privința unor oligopoluri. În Europa, după al Doilea Război Mondial, s-a considerat că rezerva de bază [spectrul hertzian] este o utilitate publică. Subsidiile pentru televiziuni publice din Uniunea Europeană se ridică la 25 de miliarde de euro, e vorba de al treilea tip de subsidii ca volum. (Olaf Steenfadt, journalist/consultant, Varșovia)

Prestigiul presei clasice: “În Germania e nepoliticos să suni pe cineva între orele 8.00 și 8.15 seara. de ce? Fiindcă atunci sunt știrile [pe posturile publice, ARD și ZDF]. (Prof. Dr. Christian von Coelln, Universitatea din Köln).

Lecția rusească: nu e totul să tipărești, contează să te și citească cineva. Rossiskaia Gazeta are un tiraj de aproximativ 120 de mii de exemplare gratis în regiunea Rostov și nu conține niciun fel de critici la adresa autorităților (Putin, Medvedev). E foarte greu să ceri bani pentru un ziar în acest caz. Nu demult, distribuitorii de presă au refuzat să vândă un ziar care conținea un singur articol critic. Ziariștii au vândut singuri ziarul. E un nou tip de politică a autorităților, politica ignorării, care a fost folosită consecvent în ultimul an și jumătate: orice-ați scrie, noi nu reacționăm. (Irina Samokina, Alianța Rusă a Publisherilor Independenți, Rostov pe Don)

Lege și ordine în Belarus: O lege media strictă, mai strictă decât cea anterioară, care oricum nu era liberală, a fost promulgată în 2009. O publicație poate fi închisă după trei avertismente, care sunt date de Ministerul Informațiilor, dar în noua lege nu mai sunt enumerate motivele pentru care se pot da astfel de sancțiuni verbale. Există ziare cu trei-patru avertismente, la care managerii au devenit precauți. Avertismentele pot fi pronunțate și la adresa jurnaliștilor, nu doar a publicațiilor. (Andrei Bastuniec – vicepreședinte al Asociației Jurnaliștilor Bieloruși din Minsk)

Internet reglementat, tot în Belarus: În februarie 2010, președintele Lukașenko a emis un decret care legiferează internetul. Trebuie să prezinți actul de identitate pentru a te conecta la WiFi. Autoritățile au compilat liste negre de resurse, la care accesul e limitat. (Andrei Bastuniec – vicepreședinte al Asociației Jurnaliștilor Bieloruși din Minsk)

Calomnia și ofensa, penale sau civile? Nu e clar ce se întâmplă astăzi cu calomnia și ofensa. Au fost scoase de Monica Macovei din Codul Penal, dar Curtea Constituțională nu a fost de acord. Unii judecători le consideră penale, alții civile. (Mircea Toma, ActiveWatch, România)

Presa și Balcanii, văzute de Matthias Barner, directorul programului media pe Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer:

  • “Pare un pic îngrijorător că cele două țări devenite membri ai UE ultimele [România, Bulgaria] nu s-au ameliorat din punctul de vedere al jurnalismului. Standardele au scăzut acolo.”
  • În septembrie, în Macedonia, a avut loc o grevă a jurnaliștilor, cauzată de presiunile politicienilor asupra actului jurnalistic
  • Jurnaliștii nu sunt bine văzuți în Europa de Est. Asta are de-a face cu faptul că multă lume, în această parte a Europei, vede presa ca parte a establishmentului politic.
  • Presa reproduce prea des și prea extins ceea ce spun politicienii. E un fel de lip service (ipocrizie).

Standarde jurnalistice în Occident: În SUA “televiziunea scapă de sub control și asta se leagă de Rupert Murdoch. Ceea ce Fox News consideră în aceste zile drept știri e incredibil, n-ar fi putut fi dat pe post acum zece ani. Când privim la evoluțiile din Europa de Est, trebuie să luăm în considerare faptul că unele distorsiuni, unele probleme pe care le descoperim au de-a face cu tendințele generale ale timpurilor noastre.” (Dirk Sager, jurnalist și autor, ZDF)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *