Tag Archives: Dan Adamescu

Un pariu pentru Bușcu: scuze contra demisie :-)

O amică mă trage de mânecă asupra zgomotului pe care a început să-l facă Doru Bușcu despre tirajul zice el artificial umflat al “României libere”. Povestea am aflat-o dintr-un interviu realizat de Anca Nicoleanu pe Jurnalul.ro, care trimite la un material din “Cațavencii”. Materialul originar nu l-am găsit pe net, dar, oricum, într-un fel sau altul Bușcu mă acuză de părtinire în privința “României libere”, pe motiv că sunt colaboratorul ziarului. Răspunsul meu e, desigur: Bullshit. Și de aceea îi propun lui Bușcu următorul pariu:

  • În ziua când se dovedește că tirajul “României libere” e cu totul altul decât cel care se vede în momentul respectiv în cifrele Biroului Român de Audit al Tirajelor (vreo 40 de mii de exemplare), și anume din motive de “falsificări” BRAT, eu renunț la calitatea, destul de puțin importantă pentru mine, de colaborator al “României libere”
  • Dacă “România liberă” rămâne în BRAT așa cum este, fără sancțiuni și altele, până la 31 martie 2012, Bușcu scrie un textuleț de scuze în revista pe care o conduce, acolo unde ar fi oricum obligat să-l scrie chiar de pe acum, fiindcă mi-a făcut un proces de intenție. Ar fi probabil pentru prima oară când cineva de la Cațavencu și-ar cere scuze public pentru ceva, cred 🙂 Bușcu, în orice caz.

De ce am tupeul să propun toate astea: fiindcă în cei “trei ani” de care vorbește Bușcu în contextul “falsificărilor”, Biroul Român de Audit al Tirajelor, alias BRAT, la care și Bușcu are acces ca șef de gazetă, le-a publicat pe ele, pe “falsificări”, iar eu nu am avut decât să iau act de ele, așa, în afara BRAT cum mă situez.

Cu alte cuvinte, dacă toată lumea crede că “România liberă” vinde 40.000 de exemplare și nu e adevărat, poate ar fi cazul să vedem și cine pune în circulație aceste cifre și cine bușcu’ meu e lăcusta care le-a girat ani de zile, ca director a diferite gazete membre ale organizației și participant tacit la “falsificare”, nu?

P.S.: Continue reading

,

Din Dilema: “Academia de Studii Economice Cațavencu”

“Dilema veche” mi-a solicitat un text despre ceea ce s-a întâmplat la “Academia Cațavencu”. Era înainte de anunțurile referitoare la “Cațavencii” și preluarea de către Th. Denis Dinulescu a titlului originar, dar pot să mă laud că ce-am spus stă în picioare. Postez textul și aici:

Academia Cațavencu? E revista făcută de niște tipi care la un moment dat s-au amestecat cu Sorin Ovidiu Vîntu și după aceea au încurcat-o. Și ei, și revista. Cam ăsta e adevărul sumar pe care ți l-ar putea furniza un trecător mai isteț, dacă ai face interviuri pe stradă. Și cam ăsta și e rezumatul celor peste 20 de ani de jurnalism amuzant, inteligent, exasperat, curajos, manierist, exasperant, interesat, pe care l-au prestat în acolada revistei fondatorii ei și succesorii lor. Totuși, la judecata comună se impune un corectiv: e drept, tipii care au făcut revista au încurcat-o, împreună cu ea, cu revista. Dar nu neapărat – sau nu numai – din cauza inamicului public Vîntu.

Pe la începutul lui 2010, Realitatea-Cațavencu era încă „trust“ și jurnaliștii de la Academia Cațavencu încă nu se scindaseră în revista-mamă și Kamikaze. Stenogramele erau, ca să spun așa, stenografiate, dar încă nepublicate, iar cîțiva dintre oamenii de la Academie și sateliții ei apăreau la Realitatea TV. Am dat atunci peste un număr de prin primăvara lui 1996. În care Adrian Păunescu declama de pe copertă: „Dacă ajung președinte, un singur lucru mă sperie: va trebui să mă pup singur în cur“. Titlul de deschidere: „Porcu’ vrea în Postu’ Mare“, cu trimitere nu neapărat la Paști, cît la intenția poetului de a candida la prezidențiale, cele la care Emil Constantinescu era, pe atunci, doar un aspirant.

Academia Cațavencu, 27 februarie 1996

Academia Cațavencu, 27 februarie 1996

La acel început al lui 2010, cei care ticluiseră această primă pagină în 1996 erau colegi (de ecran, cel puțin) cu Adrian Păunescu, care se afla, încă, pe lumea asta. Să-i crucificăm? Să le căutăm circumstanțe atenuante? Continue reading

O redacție și un brand

Această rubrică se referă în general la un om și mai multe etichete. Azi e vorba de o etichetă și mai mulți oameni. Mai exact, de brandul “Academia Cațavencu”, care și-a schimbat recent proprietarul, în urma licitației.

Întâmplarea face ca noul proprietar să fie una și aceeași persoană cu cel al “României libere”, Dan Grigore Adamescu, dar asta are mai puțină importanță pentru rândurile care urmează. Problema e dacă suma pentru care a fost tranzacționat brandul, ceva mai mult de 880 de mii de euro, e “adevărata valoare” a lui, orice-ar însemna asta. Continue reading