Să mai schimbăm placa și să lăsăm baltă fuziuni, achiziții, trusturi și ebitde. Orice altceva decât media pe ziua de azi.
Pe dinăuntru
Criz se declară, pe Cultura-vura, bântuită de câteva gânduri legate de recenzii, așa cum se scriu la noi: “Nup, nu sunt legate de faptul ca majoritatea te plictisesc de moarte si la final oricum n-ai aflat cum sta treaba cu cartea.” Ba da, exact de asta e vorba. Dacă te uiți pe Arts & Letters Daily, vei vedea că proful de filozofie care a inventat site-ul, Dennis Dutton, dedică o coloană întreagă recenziilor. Din acestea, însă, adunate din toată lumea vorbitoare de engleză de pe Internet, pricepi foarte clar cum stă treaba cu cartea, fără să o fi citit. Asta, fiindcă recenzenții lor nu își cred cititorii niște oameni cu biblioteci în loc de cap, ca recenzenții noștri. Presa literară românească își însultă adesea publicul presupunând că volumul X sau Y a fost citit, publicul nu pricepe nimic, dă pe Atomic și uite-așa “România literară” și “Luceafărul” ajung să se mai găsească aproape numai la Muzeul Literaturii.
Sau nu.
Apropo de zei, Lulutza a fost în Egipt și regretă absența unei anume divinități: “Nu stiu de ce vechii egipteni nu au avut si un zeu al prafului. Si daca ar fi avut, cum ar fi sunat incantatiile si rugaciunile facute Lui? Cu siguranta ar fi vorbit despre cum El, Praful, stie sa faca lumina sa sclipeasca. Sau despre cum El, Praful, poate sa acopere mii de ani de istorie ca si cum ar fi un fir de iarba.” Eu zic că n-aveau zeu al prafului că singurul zeu disponibil era ocupat cu Bucureștiul, dirija circulația la Răzoare în intersecție.
Și una din Cezar Ioan, că tot a luat blogul lunii decembrie la Brăduț/Jurnalismonline.ro: “Se pare ca “Grupul de la Golden Blitz” si-a mutat, mai nou, cuibul, la Potcoava, vizavi de stadionul Giulesti. Nu-mi dau seama ce inseamna asta foarte exact in termeni politici (din moment ce Giulestiul este al lui Copos, care cu PC-ul…). Cert este, insa, ca “Grupul Golden Blitz”, odata mutat la Potcoava, a mai pierdut cativa membri. Nici asta nu stiu exact ce inseamna in termenii “jocurilor de interese”, dar nu m-am putut opri sa nu remarc ca, mai nou, “grupul” e format doar din Basescu si sotia.” Acum vă dați seama cum au făcut sex toată viața președintele și stimata doamnă Băsescu?
Dacă Cioran strecura sensul în atribut, Brăduț îl ascunde în atributivă: “Catalin Tolontan, care si-a scos de pe blog motto-ul din Dumitru Dragomir (uraaa!! 🙂 – era si cazu’), vorbeste despre o posibila revenire a Andreei Rosca in presa economica…” Cu alte cuvinte, pe mine nu Andreea Roșca sau blogul lui Tolontan mă preocupă, ci faptul că Mitică Dragomir era patron spiritual al lui Tolontan, ceea ce mă enerva, dat fiind că el e de fapt numai patron și prea puțin spiritual.
Pe din afară
Fiindc-am fost mai sus rău cu praful de la Răzoare, o să comit o reparație cu poza de mai jos, pe care am luat-o de pe Englishrussia.com: cui nu-i place Bucureștiul, e invitat la monumente sovietice de prin orășele de provincie. Dintre cele trei personaje, eu aș fi preferat să fiu elefantul… mai multe orori de pe vremuri aici.
