Cu mult timp înainte de interviu mă gândeam la haine. Cum să mă îmbrac adică. Mintea, atentă la o formă, absentă la fond. Dimineață, încep telefoanele și, odată cu ele, zăpada. O mașină cu scule stă pe Centură de două ore. Nu o să reușim azi și costumul de velur maro, cel atât de potrivit, se irosește degeaba în dulap.

Cut to Jilava. Frig bezmetic, vânt, scoate tot ce ai în buzunare, treci de poartă, intri în închisoare și cu fesierii brusc strânși pe oase te îndrepți spre o clădire. Gardienii se dau haioși și mă întreabă dacă mi-a furat unul un covor. Se pare că e unu’ închis care se laudă cu asta. Un mincinos, zic eu în timp ce tremur cu toată echipa, alături de o domnișoară și câțiva mustăcioși.

Apare generalul îmbrăcat în costumul meu. Ăla maro, de velur. Și firma-i aceeași. Sughiț speriat, mă gândesc că o fi vreun semn și, cu ochii lăcrimând de la mirosul de sulf, clipesc conspirativ la cameraman.

Clipesc din nou și totul s-a terminat. Sunt acasă și privesc dușmănos costumul meu maro și trădător. În ziua aceea, îl lăsasem acasă.

“Oameni și oameni” – The Money Channel, luni, 13 februarie, de la ora 22.00. Cu generalul Victor Athanasie Stănculescu

P.S.: Așa cum se vede, i-am dat lui Andrei un cont, ca să pună ce vrea și când vrea aici. (Iulian Comanescu)