Atunci când am aflat că Dilema veche apare în loc de joi marți, de Ajunul Crăciunului, am căutat un subiect mai vesel. Mi-a fost greu să-l găsesc până am dat peste Google Zeitgeist, topul căutărilor celor mai frecvente de pe Google, din România și din 2013.
Căutările pe Google arată ce îi interesează, sau care-s preocupările, celor opt milioane de români care s-au conectat la Internet cel puțin o dată pe lună în 2013. Începem cu întrebările din clasa “ce este”. Cea mai căutată se referă la fainoșag, regionalism ardelenesc pus în circulație de o reclamă la pateu. Cuvâtul e un derivat de la “fain”, “bun”, și prezența lui arată că utilizatorii de Net sunt preocupați de ce mănâncă. În aceeași categorie e Ce este aflatoxina?, întrebare legată de scandalul laptelui infestat din primăvară, dar și interogația asemănătoare pentru gazpacho sau quinoa, o plantă mâncabilă originară din Anzi. În top 10 “Ce este…?” sunt și întrebări politice, care arată că românii se uită și peste granițe, referitoare la Schengen, Mecanismul de Cooperare și Verificare sau Ramadan, sărbătoarea musulmană. Topul “Cum să…?” cuprinde previzibil întrebări mai practice, din care cea mai des formulată se referă la slăbit, contrar percepției despre obiceiurile alimentare nesănătoase ale românilor. Din aceeași categorie mai face parte curiozitatea referitoare la pozat, cusut, zugrăvit, construit, tuns, sudare, dar și preocupări mai metafizice, referitoare la meditație sau economisit. Ultimele, sugerând că obsesiile material-acumulative post-1989 ale conaționalilor au mai dispărut. Căutările pure și simple sunt eterogene, dar căutătorii au fost interesați în acest an de rezultatele BAC-ului, filme, Eurovision (aspirație europeană, n-o spun cu ironie) dar și de Suleyman, sultanul, care arată, dimpotrivă, deschiderea către Est. Trec peste diete, ca să ajung la emisiuni TV, unde avem o veste bună: emisiunile costisitoare și pozitive, gen Românii au talent, Vocea României, Next Star sau X Factor sunt cele mai numeroase. Asta, chiar dacă nu scăpăm de curiozitatea pentru formatele mai tabloide, gen Acces Direct sau Happy Hour (rebrandingul din toamnă al acestuia în La Măruță nu se vede pe Google).
Evenimentele muzicale căutate sunt surprinzătoare: nu Bănică Jr. și nici manele, ci Festivalul Enescu, Roger Waters, Depeche Mode sau Peninsula. Se va spune că maneliștii nu prea folosesc Internetul, dar dați o căutare cu “manele” pe același Google și veți vedea că genul e foarte bogat reprezentat, și din punctul de vedere al clipurilor YouTube, și din cel al site-urilor de profil.
Dacă e să ne luăm după topul evenimentelor sportive, Internetul e dominat de steliști, fiindcă Steaua e singura echipă prezentă, cu trei meciuri. Probabil că celelalte nu au prea avut ce sau cum juca în 2013, dar pe listă mai găsim Naționala și, Slavă Domnului, trei poziții legate de tenis. Ca dovadă faptul că lumea se mai uită și la altceva decât la simulacrul de sport în care s-a transformat fotbalul autohton.
La filme, găsim previzibil titluri comerciale ca Iron Man 3 sau Despicable Me 2, dar și lung-metraje cu calități artistice, precum Django Unchained sau Argo. Surpriza plăcută e la numărul 10, unde se află un film românesc, Poziția copilului al lui Călin Netzer, cel cu Ursul de Aur. Cuplat cu recordul de peste 100 de mii de spectatori în săli (record pentru film românesc, cele hollywoodiene depășesc 350 de mii de spectatori) putem trage concluzia optimistă că în cinematografia românească încep să apară și filme care iau premii importante și umplu săli în egală măsură. Sau, dacă e s-o luăm altfel, că publicul autohton a început să-și aprecieze cineaștii care constituie în momentul de față principalul export (de prestigiu) românesc.
Topul persoanelor e plin de răposați: Paul Walker, Sergiu Nicolaescu (și văduva acestuia, Dana Nicolaescu), Mica Abracadabra, Ramona Fabian și Irina Petrescu ocupă șase din cele 10 poziții. Bine că Gigi Becali și Cezar Ouatu sunt sănătoși, în lipsă de alte calități. Puștoaica-senzație-reggae autohtonă Nicole Cherry și Roger Waters scapă turma spectrală de mai sus.
Ne întoarcem la mâncare, pentru a constata că românii sunt preocupați de aflatoxină sau slăbit, dar din cele 10 tipuri de rețete căutate, opt sunt de dulciuri, în frunte cu clătitele și tiramisu. Singurele două ne-deserturi românești din top nu sunt nici românești, fiindcă e vorba de pizza și lasagna. Tot topul arată o nație semi-alfabetizată gastronomic, fiindcă toate curiozitățile se leagă de feluri simple ca gogoșile sau papanașii. Tradiționalul cozonac pare a fi singurul care pune probleme de măiestrie, dar e mult în urma ceaușistului chec.
Dar, în fine, am spus că suntem în căutarea unor motive de optimism. Ultimul dintre ele e acela că lista teatrelor începe cu cel de Comedie, chiar înaintea Naționalului sau a Bulandrei, ceea ce ne lasă să presupunem că utilizatorii autohtoni mai au, încă, chef de râs.
Zeitgeist-ul e un termen hegelian care se traduce prin “spiritul timpului”. E drept, e greu să găsești dialectica în Iron Man, papanași sau Ouatu, dar una peste alta Google dă indicații destul de bune despre preocupările românilor conectați la Rețea, fiindcă a căuta înseamnă a te duce tu spre un anume lucru și nu a-l consuma pasiv – ca la TV, în ipostaza cartofului de canapea. Dacă Google Zeitgeist ar fi suma interogațiilor unei singure persoane în decursul aceluiași an, am deduce că e vorba de cineva îndopat cu dulciuri și preocupat de activități practice (văruit, cusut), dar pe de altă parte temător de mâncâruri și substanțe nesănătoase. Cineva-ul respectiv se uită la plebeul fotbal, dar mai scapă și câte-un meci de aristocratic tenis, vede filme de duzină, dar și câte-un lung-metraj de artă și are gusturi muzicale surprinzător de alese. Nu-i chiar așa de rău, nu?
Articol scris pentru ediția de joi, 24 decembrie, a săptămânalului Dilema veche.