Florin Dumitrescu

Va reveni Draga Olteanu pe eticheta de vin?

Excelenta pledoaria Alexandrei Badicioiu din Cotidianul in favoarea revalorificarii brandurilor traditionale romanesti, mai ales pe fundalul valului de Ostalgie resimtit de citiva ani incoace si pe piata de la noi (vezi ciocolatica Rom, redenumita vag Rom Tricolor, din pricina ca nu e nici ciocolata, conform normelor europene referitoare la continutul de cacao, si nici… rom). Dar focusul cade pe brand-uri de tip “drojdie”, care cresc din ele insale, mai precis din amintirea pe care ne-au lasat-o de-a lungul vremii (precum castraveciorii mamicii din Goodbye Lenin). Plecind de la jocul lui Scornelius despre ipotetica branduire a unor produse cu numele (si brand personality-ul) lui Eminescu, interlocutoarea Diana Capatina propune valorificarea, in domeniul oenologic, a “brand-ului” Gica Petrescu, suspectat ca top-of-mind in materie de voie-buna dionisiaca la romani. Ideea nu e noua. In anii ’90, populara sticla de 2 litri de vin “Colinele Dobrogei” (VS parca? sau VM?) era poreclita folcloric “Draga Olteanu”, datorita formei bondoace… dar si a beneficiilor extrinseci, de tip simpatie, voie-buna, caracter popular etc. (vezi “Ochii lui Dobrin”, porecla pentru Tuica Batrina, cu doua prune pe eticheta). Si, apropo de poeti, tot in deceniul trecut a fost de gasit in anumite retele de retail… Vinu’ lu’ Dinescu… remember? Problema cu vinurile e ca ideea de brand se cam razboieste cu cea de denumire de origine, dar asta e o discutie separata. Din moment ce denumirea “Colinele Dobrogei” a ajuns sa denumeasca azi un areal viti-vinicol continind Murfatlarul, Sarica etc., s-ar fi putut promova pe bune brand-ul Draga Olteanu ca atare (incluzind brand character, endorser etc.).

Penescu de la LiterNet la Mari Romani

Luni seara la 21:00 Razvan Penescu de la LiterNet este invitat la TVR1, in cadrul colocviilor teveriste legate de mega-show-ul Mari Romani: cica e serata dedicata Internetului… Cel mai influent portal de cultura, realizat cvasi-benevol de catre entuziastii lui Razvan, patrunde in altarul celei mai subventionate institutii a culturii oficiale. Reteaua “gastilor inteligente” infrunta pahidermica institutie “de partid si de stat”. David il infrunta pe Goliat. Proiectul Scornelius, realizat cu minima participare a unor edituri, dar care deja pune in chestiune panteonul culturii de manual, se confrunta cu piramidala intreprindere teverista, despre care se spune ca (ne) costa milionul de euro… Poate nu intimplator, jingle-ul MR e cintat (ma rog, rostit) de… Parazitii…

Visul Imaginatiei (3)

getGalImg.jpgI se spune Cetatea Banilor, dar cam la deruta: Craiova adaposteste multa saracie si, bineinteles, un Vis al Imaginatiei, permanent asaltat de cumparatori dintre cei mai disperati, dupa cum consemneaza Roxana Vladasel  ?®n â€?ziarul europeanâ€? de Oltenia.

Visul Imaginatiei ca sintagma nu este un pleonasm (sau, ma rog, este unul ingaduit stilistic, asemeni �coboara-n jos�-ului eminescian). Visul Imaginatiei este o hiperbola, o punere-n neant. Vis in vis, umbra a umbrei, iluzie la patrat. Ceea ce doar in vis ai visat sau doar cu gandul ai gandit. Visul Imaginatiei.

Ca brand name, este ce poate fi mai nimerit pentru un second-hand. Obiectele refolosibile, hainele reimbracabile, jucariile restricabile nu pot avea un alt nume. Repunerea in comert e ea insasi o repunere in spatiul fantasmatic al lui �poate-fi-al-tau�.

La modul mai terestru, pentru amatorii de lingvistica: â€?second-handâ€? nu este un simplu englezism barbar, suparator pentru alde Pruteanu. Spus asa in englezeste, suna mai bland, mai eufemistic, mai… comercial – decat daca ai spune â€?mana a douaâ€? sau â€?solduriâ€? sau â€?revanduteâ€?. In acest sens, o exprimare inca si mai sublimata, mai eterica, frizand poezia si zgandarind fantezia este – ei bine da – este â€?Visul Imaginatieiâ€?.

Â

Visul Imaginatiei (2)

Â

Ei da: exista Visul Imaginatiei si la Arad. Am aflat-o dintr-un eseuas jurnalistic despre impasurile bugetarii personale. Articolul, publicat in Observatorul Aradean la rubrica â€?Puct contrapunctâ€? este nesemnat, desi relateaza la persoana intai (vreo scapare de-a webmaster-ului)… Din el aflam ca Visul Imaginatiei amesteca printre clientii sai deopotriva proletari si membri ai intelighentiei locale (ca veni vorba, printre Observatorii aradeni il gasim si pe Gheorghe Schwartz!), asa dupa cum toalele de diferite culori, masuri si modele se colmateaza democratic in naveta cu super-solduri.Â

Dar poate cel mai extraordinar fapt aflat de la anonimul fan al lui Huxley este ca, in Arad cel putin, poti cumpara carti in rate! Ce-i drept, nu de la Visul Imaginatiei…

O noua frontiera a cunoasterii: Visul Imaginatiei Craiova! Dar despre asta – in episodul urmator…