
Copertă Snap Magazine. Blurul din fundal nu e din obiectiv, ci un efect de calculator, care, spre deosebire de multe asemenea efecte, funcționează
Snoabă și distractivă, Hipstamatic e aplicația mea preferată pentru poze de iPhone. A fost dezvoltată de un art director de revistă, de unde ideea unei publicații care să însoțească și să promoveze aplicația. Snap e o revistă gratuită (spre deosebire de Hipstamatic, care costă niște mărunțiș), de descărcat aici pe iPad. Puteți să o și răsfoiți aici în browser, de unde o să vă dați seama cum stau lucrurile: text foarte puțin, dar relevant, poze incredibile pentru mobil și un layout de pizmuit, motiv pentru care o să continuu și cu alte exemple din Snap:

Pictorial de modă, cu background și informația expediată într-un fel de coloncifru, în dreapta, jos. În foarte puține cuvinte, că suntem online

Aici contează mai puțin partea grafică, cât o facilitate interesantă, care nu poate fi folosită din România: playlist-ul de pe Spotify (te duce în browser)

Rozul retro extras din poză e o parte din poveste. Cealaltă e că pe stil nou, un citat e un articol sau o secțiune de articol
Am insistat atât pe Snap pentru că are un factor cool pe care nu l-am găsit în aplicații ca Esquire, Intelligent Life și naiba mai știe ce. Săptămânalele și cotidienele sunt foarte standardizate, dar lucruri interesante, reminescente de ediția de tipar, am descoperit în The Atlantic:

Sublinieri gen marker în loc de bold sau altă modalitate. Se leagă de o deschidere de articol gen mozaic, în care fragmentele respective sunt în culorile pe care le vedeți
Capturile din The Atlantic sunt extrase din ediția de Kindle, care e mai apropiată de cea de print. Tot acolo am și MIT Technology Review, în care am găsit un detaliu interesant:
Nici în iPad Magazine Store lucrurile nu sunt foarte interactive și tablet-like, uneori:

Computer Arts, prima copertă, din 1995. De dragul ilustrației, fiindcă pe vremea aceea nu exista tabletă
Dacă vorbim de funcționalități și interactivitate, ați remarcat probabil cât de bine stă Wired:

Se poartă lettrinele centrate și care se repetă la începutul cuvântului (“You work…”) – le-am văzut și în Time de hârtie. De remarcat vacile ornamentale

Ultima pagină din Cow Cliecker: vaci interactive. Cele opt, de jos, modifică imaginea mare și descrierea ei, la tap

Sublinieri în text care înlocuiesc caption-urile. Am folosit și în The Industry așa ceva, dar interesant la pagina de mai sus e că tinde să se impună un standard în care coloana nu ocupă întreaga lățime a paginii
Cam ăsta ar fi Wired, dacă nu vorbim de animații și video, care se văd mai bine într-un promo de la ediția UK:
În fine, un alt lucru care m-a interesat – și e gratuit – e publicația săptămânală scoasă pe tabletă de Engadget, publicație pe nume Distro.
Așa cum spuneam la început, m-a frapat cât de convențional și, în ultimă instanță, uncool e mainstream-ul. În momentul de față, gradul de adopție a tabletelor crește exponențial, dar nu și veniturile publisherilor. Dacă există vreun viitor pentru media scrisă (digitală și tipărită), iPad-ul și alte platforme desenate special pentru consum (Android, Windows) sunt probabil suportul viitorului. Impresia mea clară, în momentul ăsta, e că succesul nu va veni din acel mainstream convențional și nici de la marii publisheri offline – vezi kixuri ca The Daily al lui Murdoch, ca și faptul că nici măcar Wired n-a avut niște primi ani înfloritori pe tabletă.
















