7 (+1) site-uri pe care merită să țineți ochii

Totul începe și se termină pe Facebook: acolo ne dedulcim, mai nou, și la o bună parte din consumul de conținut zilnic. Problema e că pe același Facebook, spre noi vin o serie întreagă de minciuni gogonate, intoxicări sau prostii pure și simple, dinspre site-uri mici și rudimentare, care au tot mai multă tracțiune tocmai datorită enormităților debitate. Există și lucruri valoroase, pe care le putem scăpa din vedere, în acest curent mereu schimbător? Cu siguranță, da. Lista de site-uri de mai jos, care nu poate fi exhaustivă, am făcut-o-n ordine alfabetică. 

Blog.Activewatch.ro. Active Watch e una din cele două mari organizații profesionale ale jurnaliștilor din România. Pe blog puteți găsi, în ultima vreme, considerații personale ale unor jurnaliști cu nume sonore în breaslă, dar mai puțin cunoscute publicului larg, despre transformările și dificultățile prin care trece media. Sigur, toată lumea (inclusiv subsemnatul) bate cam mult apa-n piuă pe tema asta, dar punctele de vedere ale unui Ambrus Bela, Alex Nedea sau Vlad Odobescu au personalitate și se citesc ușor. În 2015, presa nu mai poate fi presă fără presă despre presă, dacă putem spune așa.

BN24.ro. Alimentat în principal de Adriana Duțulescu, jurnalistă de politic cu state vechi prin redacții importante, dar fără parti pris-uri evidente pe site. Numele vine de la Breaking News 24 (de ore); e discutabil dacă în 2015 mai avem o categorie de știri care merită numite breaking news – sau se poate argumenta că mai totul e breaking news -, dar oferta site-ului e distinctă, constă în contextualizarea și clarificarea unor picături din șuvoiul de informație zilnic. Dacă autoritățile anunță scăderea prețului gazelor, BN24 remarcă faptul că asta se întâmplă înaintea alegerilor. Dacă Guvernul mărește alocația pentru imigranți, BN24 constată că aceasta crește la nivelul celei pentru câini fără stăpân. Și așa mai departe.

Casajurnalistului.ro. Posibil, această perlă a jurnalismului independent, narativ, vă este deja cunoscută. Citiți Sunt femeie liberă, despre viața unei prostituate pe nume Ioana, de Lina Vdovîi, Bărbatul care a dat foc comunismului, despre Valentin Hurduc, omul care punea bombe înainte de 1989 (Luiza Vasiliu) sau Procesul lui Ștefan Mako, despre parcagiii din București. Materiale lungi, scrise bine spre excepțional. O altă specialitate a Casei Jurnalistului sunt streamurile de micro-reportaje de actualitate, ca Refugiați (sirieni, Ștefan Mako și Matei Bărbulescu au fost lângă ei, prin Serbia și Ungaria) sau Vlad & Vlad la pas pe litoral (nume de familie: Ursulean și Petri), un fermecător poem în proză și imagini despre malul mării, de la Sfântu Gheorghe la Vama Veche. Casa Jurnalistului e foarte bine pus în pagină și primește donații constante de la public, de aproape 1000 de euro pe lună.

Dela0.ro. Pus pe roate de ziariști cunoscuți în breaslă, cu aspirații curate, ca Vlad Stoicescu sau Andrei Crăciun. Dacă treci de layoutul descurajator, poți găsi lucruri interesante legate de situația homeleșilor din Uniunea Europeană (o comparație pe țări, cu soluțiile diferite ale autorităților) sau violența domestică.

PressOne.ro. Proaspăt apărut, luni, site-ul e condus de Mihnea Măruță. Layoutul foarte simplu și clar așteaptă să fie populat cu subiecte atractive. Numitorul comun al lor pare a fi un soi de idiosincrasie față de verbiajul politic – sau, dimpotrivă, frecțiile tabloide – în care se bălăcește majoritatea mediei românești. Puteți afla de pe Press One, de pildă, despre o întâlnire mai mult sau mai puțin secretă a nobililor transilvăneni preocupați de castelele Ardealului.

Stiripesurse.ro. E genul de site pe care se uită mai ales politicienii. Conține lucruri pentru care nu poți băga mâna-n foc, dar dacă știi să te descurci prin el, poți găsi, de pildă, numele lui Mădălin Voicu legat de președinția TVR, înainte ca Stelian Tănase să fi fost oficial trântit de Parlament. Se adeveresc toate acestea? Imposibil de spus, fiindcă adesea e vorba de informații la timpul viitor, pe surse. Dacă știi să citești printre rânduri, indiciile pe care le găsești sunt uneori valoroase.

Riseproject.ro. E posibil să-l știți: singurul brand media din România care merită numit, cu adevărat, investigativ. Rise Project publică rar, dar atunci când o face, trage tot restul presei după el. Jurnaliști cu conexiuni internaționale ca Paul Radu, Mihai Munteanu sau Victor Ilie știu să se intereseze primii de afacerile cu SRI-ul ale lui Sebastian Ghiță, înainte ca opinia publică – sau restul mediei – să conștientizeze care era, la vremea respectivă, influența și importanța unui Ghiță. Sau, mai nou, să lanseze tema afacerilor imobiliare ale lui Klaus Iohannis, cu o investigație implacabilă.

Cu excepția Casei Jurnalistului și a RISE Project, niciunul din (micro)site-urile de mai sus nu e un demers media matur. În cazuri gen Știri pe surse, circulă informații despre finanțatori politici. Alte branduri pomenite mai sus riscă să se sufoce, dimpotrivă, fiindcă sunt alimentate doar de pofta de a scrie bine, relevant și corect a autorilor. Nimic nu e perfect, dar comparativ cu petardele și fonfleurile care ne fură clicurile pe Facebook, astfel de proiecte merită un pic de atenție.

Articol scris pentru ediția de joi, 24 septembrie, a săptămânalului Dilema veche.

P.S.: Mi-a scăpat din vedere relansarea Euractiv.ro, cu Ovidiu Vanghele. Piese reportericești ca asta se vor citi cu siguranță. Miza site-ului, de a explica și face interesantă tematica europeană, e una grea și foarte interesantă.

Post your thoughts