“Aveți ce face cu ziarul?…”

Duminică, pe la prânz, la chioșc, după apă. Dau peste un CD “Jurnalul național”, cu Dan Andrei Aldea. De fapt, un “Zalmoxe” cu capace de piese solo, plus vreo două bucăți de pe “Lume albă”, am pe undeva muzica, dar îi zic vânzătorului că-l vreau. Vânzătorul se uită peste umăr, încurcat, după care:

– Aveți ce face cu ziarul?

Reflectez o secundă.

– Nu.

Caută pe undeva, prin spatele lui, și scoate totuși un ziar. Îl apropie de cititorul de coduri de bare, care piuie.

– E altul, dar tot aia-i.

Același preț, adică. N-am nicio supărare pe “Jurnalul”, care e un cotidian distinct de altele de pe piață și măcar încearcă să se lege de inserturile proprii cu materiale în ziar. Problema e la mine, care nu voiam un ziar. Ci un CD. Ce facem, ne mai mințim cu inserturile mult?

10 thoughts on ““Aveți ce face cu ziarul?…””

  1. Well, cand Unica a inceput o astfel de campanie nu erai asa de convins că e nasol. Nici măcar moș Mario Garcia nu are nimic împotriva inserturilor. Iar Jurnalul are o lungă tradiție de cumpărători care nu sunt interesati de ziar, inca de pe vremea campaniei cu “Loganul”.

    Eu as remarca o altă chestie. Majoritatea ziarelor ce au folosit acest vehicul de tiraj (cd, carte, casetă) au uitat să profite de acest moment si să bage și ceva articole tari, care să-i convingă pe cititorii noi că ziarul contează ca si produs în sine.

    Cel mai bun exemplu este Cotidianul care, în ciuda bocitoarelor, a falimentat tocmai pentru că era un ziar prost, lipsit de substanță. S-a pus mult accent pe aglomerarea de comentatori si mai puțin pe reportaje și anchete cu “oaie”.

    Acum Adevărul are un tiraj fain, dar are și conținut care să facă lumea să cumpere doar ziarul? Dar Jurnalul?

    Si mai fain este că ziarele care nu se bazează pe inserturi, gen EvZ sau RL așteaptă să facă rahatul praf, nebăgând conținut calumea. Varsă plicticoasele articole de prin în online și se roagă la sf. Satelit ca online-ul să-i scoată din belea peste doi ani.

  2. Dragă Eftimie, ai dreptate, sunt unul dintre cei care au aruncat piatra-n baltă cu inserturile, împreună cu Răzvan Cornețeanu. Nu știu dacă puțin înaintea noastră sau după noi, Hiparion, care a fost înglobat în ziua de azi în Medien Holding, a făcut același lucru.

    La vreun an-doi ne-am dat seama, în Ringier, că nu mai știm exact ce vindem, revistă cu CD sau CD cu revistă. Impresia noastră, la vremea respectivă, e că cititoarele Unica luau revista cu CD și CD-ul îl dădeau nepotului, că era muzică dance de topuri.

    La vremea respectivă, Claudiu Șerban, astăzi la frații Păunescu, a spus un lucru care mi-a rămas în cap. Marketingul de revistă se face pornind de la conținut – cu care inserturile nu prea sunt în relație. Din ce se făcea în Ringier în anii respectivi au rămas în picioare Premiile TV mania, care sunt o idee brici în direcția asta, marketing pornind din conținut. Claudiu, cred, a venit și cu ideea să premiem cititoarele Unica cu excursii legate de subiectul rubricii de călătorii din nr. respectiv.

    Deci, da, mi-am schimbat părerea, după ce am văzut pe pielea publicației la care lucram cam ce înseamnă. Doar că asta se întâmpla prin 2001-2002 🙂

  3. Se vinde insert cu ziar. Indiferent de ce ziar vorbim, indiferent ca sunt carti sau CD-uri. Dovada cea mai concludenta: la orice ora pot cumpara inserturile din urma (CD sau carte), cele pe care le-am “pierdut“ la data lansarii. O fi bine, o fi rau ? Pentru cititori e oarecum util. Altminteri nu s-ar fi vindut nimic pina acum.

  4. Uitați un lucru ce ține de trecut. Au fost ani buni în care romanul publicat în foileton ocupa pagini într-un ziar. Acum se dă la pachet (sau poate doriți un ruj, un cedeu/devedeu, o pereche de ochelari?). Lucrurile merg. Firma „rulează“ bani. Ziaristica e plan secund. Vorba lui Tomică: „Show me the money!“

  5. @iulian Ramânând totuși la content: ai fi dat 1,4-1,8 lei cat e ziarul fără insert pentru ceea ce e în ediția din ziua respectivă? Era ceva in editia respectivă care să fi meritat banii? Ceva așa, cât să citești la o cafea?

    Că tot trăiesc cu impresia că editoriii se cam culcă pe-o ureche când e să facă sumarul: “hai să nu ne agităm prea mult, maine iese ziaru cu Maria Tănase și oricum se vinde”.

  6. @eftimie: Duminica nu sunt ziare. Am fost să-mi iau apă și am văzut Dan Aldea, atâta tot. Voiam un CD. Ziare de hârtie cumpăr din când în când, prin sondaj, dar ca și consultant ce mă pretind, ca să văd ce se mai întâmplă. De regulă mă murdăresc pe degete. Am vorbit cu un șerif dintr-un grup media despre chestia asta și mi-a zis că nu e de la cerneală, ci de la hârtia de calitate mai proastă care se folosește în România.

    Altfel, p-aici prin casă e un “Le point” pe care mi l-am luat acu vreo două zile din Otopeni. E peste 10 RON, nu mai știu cât. Dacă aș găsi ceva care să mă satisfacă în română, aș lua și la 3 RON. Probabil că în situația asta e mult din potențialul public de quality.

  7. @ Iulian Comanescu: Corectia e utila, asa trebuia sa ma exprim si eu.
    @ Victor Jalba Soimaru: Romanul foileton a avut perioada sa de glorie. Ca simplu cititor, pe persoana fizica, chiar nu inteleg de ce nu mai incearca nimeni aceasta metoda astazi. Eu zic ca ar mai avea succes.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *