Manifestațiile n-au fost nici pașnice, nici violente. Au fost repetiție generală

În lipsa unor concluzii politice mai certe (refuz să mă ocup de politică aici, dar și dacă m-aș ocupa, tot nu le-aș avea), ceea ce s-a întâmplat în Piața Universității, Piața Unirii și celelalte locuri în ultimele zile e un soi de repetiție generală pentru modul cum va funcționa media în acest an electoral și, probabil, și după el. Câteva simptome și concluzii le știm de pe acum:

Media tradițională se comportă pur și simplu dezgustător. Vizibil dezgustător, dincolo de analize și alte evaluări mai fine. Orice om cu un coeficient de inteligență normal, nepolarizat politic, nu poate fi decât scârbit de tentativele de a trage spuza pe turta fiecăruia pe care le vedem în aceste zile. Pe televiziuni, singurul lucru care-ți mai rămâne de făcut e montajul cu telecomanda: Continue reading →

Social Media

Care realitate?

BY Iulian Comanescu

Dilema veche mi-a cerut un text despre mass media și modificarea percepției realității. Mie mi se pare mai degrabă că media pe stil nou prelungește realitatea cu un domeniu virtual, în loc să dubleze/reflecteze mai mult sau mai puțin fidel/modifice realitatea offline. Am scris în consecință, așa cum se poate vedea mai jos.

În paranteză fie spus, apropo de scindarea Realității TV, de care m-au tot întrebat diverși amici, nu prea am ce spune mai mult decât ce e la vale. Motivul? Nu mă interesează. Singura chestie pe care aș putea s-o adaug e că dacă tai o râmă în două, se regenerează în loc să moară.

“Noi facem realitatea!” scria, triumfător, după scindarea Realității TV din seara de 23 octombrie, sub noua siglă a noii RTV, cea care emite din vechiul sediu al Realității, cu vechea echipă, dar cu noul patron Sebastian Ghiță. Simplă frustrare legată de foștii colegi, rămași sub sigla veche, dar în sediul nou?

Nu tocmai. Sau nu numai. Sloganul inventat pe genunchi – pe care autorii au neglijat să-l scrie cu majuscule, jocul de cuvinte ar fi fost perfect… – face parte dintr-o succesiune de mantre superstițioase, cam cum sunt strigătele de luptă din arena politică. De talismane verbale, descântece confundate de proprietarul afacerii cu sloganele bine alese și eficiente. Ceva ce poate fi analizat. Ca să ne ducă, desigur, la ideea de realitate. Continue reading →