Tag Archives: Piața Victoriei 2017

,

De ce o să merg cu copiii la protest

Prin anii ’50, unchiu-meu, care la vremea respectivă avea 10, 12 sau 13 ani, a plecat într-o bună dimineață la plimbare cu câinele Ciucurică, prin orășelul în care bunicul și familia lui fuseseră ejectați de comunism din București, ca posesori de origine nesănătoasă. De ce ejectați? fiindcă altcineva voia joburile bune, de medic, pe care bunicul le agonisise unul peste altul ca să-și hrănească familia în Bucureștiul în care bunica povestea că foametea generase un covor dens de coji de semințe, atât de dens încât tramvaiul se împotmolea în el. Naiba știe de unde, unchiu-meu aflase că oamenii din alte locuri își plimbă câinele cu o lesă, așa că îl legase pe Ciucurică cu o sfoară de gât și plecase cu el pe străzi lăturalnice, în zig-zag, cum te duce orice câine. Continue reading

Social Media

2017: Revoluția Firechat

În Țara lu’ Pește, vorba Vunk-ului, un ministru de interne citește la televizor liste cu personalitățile care se manifestă vocal pe Facebook în favoarea protestelor, ca-ntr-un regim dintr-o republică bananieră. Circulă zvonuri despre faptul că PSD ar cheltui 1,5 milioane de euro pe influenceri online (adică bloguri și Facebook, căutați simptomele pentru eventuala confirmare), dar încă odată, partidul care n-a înțeles Facebook-ul nu înțelege nici faptul că acesta e, deja, platforma zilei de ieri. Dacă vrei să știi cele mai noi chestii din Piață sau să afli care-i ora, minutul și secunda când trebuie să-ți verși plămânii în fluier, locul în care trebuie să fii e altul: pe Firechat. Și cum mediul e mesajul, organizarea virtuală dă o anumită formă evenimentelor fizice. Continue reading

Ziua a 8-a: Duminica protestelor, în care mai lucrează și alții, mai precis un tip de la Cotroceni

5.000 de oameni, totuși, ceea ce e destul pentru ca toată povestea să aibă șanse să se transforme într-una permanentă. Din câte-mi amintesc din Piața Universității 1990, numărul oamenilor prezenți fluctua foarte tare de la o zi la alta. De regulă, atunci când nu erau evenimente sau chemări la acțiune, mulțimea se contracta rău de tot. În Piața Victoriei, dacă duminică a fost concentrarea de 250-300 de mii de participanți, odihna duminicală ar putea pica, foarte bine, marți. De aceea m-am dus și eu în Piață: nu trebuie să fii savant ca să știi că urmează zile cu lume puțină.

Continue reading