Sfârșitul anului e perioada când presa publică diferite recapitulări și prognoze. Fiindcă fac asta de mai mulți ani în privința pieței media, mi se pare cinstit să reiau ceea ce scriam în Dilema veche la sfârșitul lui 2014, pentru ca să vedem unde am prognozat corect și unde am greșit. Continue reading
De azi, o să mă găsiți în fiecare joi, în Gândul, cu o rubrică de filme, TV, cărți, muzică, evenimente culturale, flori, fete și băieți, cu care vă puteți distra în fiecare week-end. Ceva de genul:
Petrecerile de Halloween sunt de toată jena. Sau cel puțin anunțurile lor. Totuși, în weekendul ăsta avem o premieră de film românesc (Box, de Florin Șerban) și un Palme d’Or la Mall. Iar o soprană celebră cântă Dowland și Purcell la Palatul Bragadiru. Continue reading
Acum vreo câțiva ani, am ținut, împreună cu un american pe nume Dean Cox, un training despre jurnalism digital, la Centrul pentru Jurnalism Independent. M-am mirat să-l văd printre cei înscriși pe Florin Negruțiu de la Gândul: majoritatea tipilor din generația lui – cu 10 ani mai tânără decât a mea – s-au născut învățați și sunt mai degrabă dispuși să țină ei lecții, cu consecințele catastrofice pe care le vedem în ziarele și pe site-urile din România. Gândul mă intriga, pe vremea aceea, din punctul de vedere al tranziției către digital, la fel cum mă intrigă și acum. La training mă gândeam – poate era mai bine să spună Negruțiu ce fac dumnealor la site/ziar și să iau eu notițe? Chestia asta m-a bântuit până azi.
Iulian Comanescu: Prima întrebare se leagă de faptul că m-am săturat de toată jelania asta despre moartea presei. Tu ai vreun semnal/motiv de optimism?
Un bătrân uscat, adus de spate dar cu o privire fixă și pătrunzătoare, merge pe stradă, iar în jurul lui e un roi de tineri cu camere și microfoane. Din roi se desprinde câte un posesor de microfon care îl mitraliază pe bătrân cu întrebări: E adevărat că îl băteați pe Mihalache? Ce pensie aveți? 30 de milioane e bine pentru dumneavoastră sau vreți mai mult? Vă convine dacă o să ajungeți la închisoare? Dacă primiți același tratament pe care li l-ați administrat lor, deținuților politici? E adevărat că ați făcut parte din plutonul de execuție a lui Antonescu?
Campania online prin care publicația Gândul a răspuns intențiilor britanicilor de a descuraja plecarea românilor la muncă în UK din 2014, când se ridică restricțiile referitoare la piața muncii, a avut un succes la care Carpathian Garden-ul oficial n-ar fi putut nici măcar visa. E drept, dacă ne uităm mai atent, românii nici n-au prea avut la ce răspunde. Dar tocmai asta face interesantă întreaga poveste. Continue reading
Dacă pe vremuri consacrarea însemna o caricatură în Punch, în România de astăzi nu ești, probabil, cu adevărat o celebritate dacă nu te taxează vreun tabloid. Câți dintre oamenii de cultură autohtoni au trecut această barieră? Aproape nimeni. Cu excepția savurosului și în același timp consistentului Andrei Pleșu. Continue reading
De fapt, știrea de media a zilei de azi – care a trecut neanunțată – e că vineri au fost concediați în jur de 40 de angajați de la “Jurnalul național”. Asta, cât timp preluarea Realității TV de către Elan Schwartzenberg fusese anunțată de Impact News sâmbătă, iar la conferința de azi omul de afaceri n-a spus decât lucruri previzibile, de genul că vede Realitatea TV ca pe o afacere și că “nu tolerează” nu mai contează ce.
De ce e important? Fiindcă ceea ce se întâmplă la “Jurnalul național”, pus în contextul pieței cotidienelor, începe să răspundă la întrebarea care circula acum câțiva ani, la începutul crizei, pe blogurile de media: Cum ar arăta o lume fără ziare?
Uite-așa, cum o vedeți 🙂 Știrea referitoare la “Jurnalul” întregește peisajul unei prese serioase pe punctul de a se face țăndări, pauperizate și reduse nu la tăcere, ci la scâncet de criza economică. Dar nu numai de ea, de criză.
E drept, de la criză nu mai sunt bani din reclamă și, în plus, politicul presează probabil mai rău decât la începutul mandatului Năstase. Astea sunt, însă, numai un dat: de remarcat și sancționat e zelul sinucigaș cu care presa, prin ai săi “factori de decizie”, și-a vârât capul în lațul creat de politicieni. Continue reading
Acum vreo câteva zile, întrebat de “Reporter virtual” cu privire la trecerea “Gândului” pe online, despre care se nimerise să scriu primul, Cristian Tudor Popescu a dat un răspuns agresiv: „Nu am ce să comentez în legătură cu afirmațiile acestui individ, acestui «Domn-Știe Tot» al mass-media. Când vom avea ceva de anunțat, o vom face prin comunicate de presă”. Am stat și m-am întrebat de ce e Cristian Tudor Popescu atât de agresiv, mai ales că azi, Orlando, stăpânul destinelor Mediafax Group, deci și al “Gândului” confirmă oficial știrea.
Sigur că eu, unul, n-am fost un mare admirator al lui CTP niciodată. Însă probabil că omul nu are numai adulatori, deci tot nu văd de ce ar fi izbucnit, în momentul în care a aflat că am scris un lucru despre care știa bine că e adevărat. Nu-mi rămâne decât să presupun că nervii lui CTP vin de data asta din Continue reading
Dacă ceea ce aud e adevărat, “Gândul” va trece exclusiv pe online, ca parte din restructurările pe care Adrian Sârbu le face la Mediafax Group (surse zic că mai sunt și altele decât cele de la link). E o mișcare interesantă, și nu atât din perspectiva portofoliului cu care a mai rămas Adrian Sârbu după vânzările către CME, fiindcă era clar că nici Mediafax, nici publicațiile tipărite și, deocamdată, nici online-ul fondatorului PRO nu sunt găini cu ouă de aur, deși ultimul promite, evident, mult mai mult.
Traiectoria “Gândului” e însă una interesantă. Continue reading
Lucrul despre care aveam semnale s-a petrecut, iar Cristian Tudor Popescu și-a motivat deja demisia de la “Gândul”, telefonic, la Realitatea TV: aprecieri nu foarte pozitive ale lui Adrian Sârbu despre calitatea editorială a ziarului, plus obiective de tiraj, audiență și trafic de internet pe care CTP nu le-a considerat posibile.
“Gândul” este un cotidian care a pierdut și tiraj, și bani, constant, de la lansarea în mai 2005 și până în prezent. Totuși, Oana Dobre remarcă tonul pe care Realitatea TV a consemnat știrea, dezolat, ca pe un necrolog și e logic să te întrebi: cum de a făcut prima știre a jurnalului celei mai populare televiziuni de știri directorul ziarului aflat pe locul nouă (sau cam pe-acolo) în topul tirajelor?
Probabil că răspunsul vă vine în minte imediat: CTP, cel care (nu) făcea ca ziarele să se vândă, nu e una și aceeași persoană cu CTP, cel care apărea la televizor. Continue reading
