Tag Archives: Adevărul

, ,

The end of print media? More like the end of the print crisis…

The Romanian print advertising market has decreased, since the beginning of the crisis, from roughly 80 million to a value estimated between 24 and 27 million in 2011 (Mediaedge:cia and Initiative Media for The Industry). 2011 is the first year when print spendings will go below the Internet budgets. Titles such as “Gândul” have closed their paper edition (April 2011), while “Adevărul” lost more than two thirds of its sold circulation, since the first months of 2010. The crisis stroke badly the print segment of the media market, because economic fragility became an open door for the politicians’ and political parties’ influence and tabloid content got mixed in every publication’s formula.

In other words, things appear as they could not look any worse. Both newspapers journalists and their managers are depressive, quality titles have very little prestige left and even tabloids can complain about sold circulation.

Logo of the Romanian newspaper Adevărul, as us...

An old logoplate of the "Adevărul" newspaper

Is it the extinction then? Not really. More like the bottom point. Or, in other words, more like the end of the crisis than the end of the print media. Obviously, print will cease to exist in its traditional form. Or it already ceased. But it’s more about a change of a business model. The decrease of the advertising spendings in the segment is only roughly 10%, 2011 versus 2010. So hopefully the market has settled down to 25-30 million euros/year. Sold circulation decrease, which also brings a decrease of the revenues, is more manifest for titles deprived of aggressive marketing (books and DVD’s inserts) such as “Adevărul” than for the rest of the market. It is organic, dealing with the consumers’ interest, to a smaller extent. So these days the issue is more the discovery of a new business model/sustainability recipe than about losing even more speed.  Continue reading

Cum primiți “The Industry” + recomandări din revistă

Cel mai ușor lucru, pentru un blogger, e să își lege de gard blogul și să revină peste o vreme cu scuze pentru că nu a scris. Scuzele de felul ăsta sunt atât de frecvente și de plicticoase, încât nu îndrăznesc să vi le mai prezint aici. În loc de asta, o să vă rog să mă iertați că, dimpotrivă, am scris – dar în altă parte, plus o serie de alte lucruri care nu mi-au mai lăsat timp de Comanescu.ro. Pe lângă trainingul solicitant, dar plin de satisfacții pe care l-am țintut în august pentru Jurnal TV, la Chișinău, am mai avut și de făcut față unor situații cu totul noi, pe care le-aș numi “provocări” dacă cuvântul ăsta n-ar fi atât de uzat, într-o colaborare pe care am avut-o cu Grayling, legată de digital. Dar, în fine, a venit la rând primul număr de “The Industry”, lucru pe care poate l-ați aflat din altă parte – și dacă da, mulțumesc, în ordine alfabetică, Adevărul, Daily Business, HotNews.

The Industry - coperta nr. 1

The Industry - coperta nr. 1

În limita exemplarelor disponibile, o puteți primi dacă Continue reading

,

Ce se taie se fluieră. Pe net e pe dos decât pe print

Un bătrân scânteist, cu care am avut de-a face pe la începuturile mele jurnalistice, pe undeva pe la Mediafax, mi-a tăiat la un moment dat, dintr-un material, niște informații savuroase și pipărate, dar incerte. M-am revoltat. La care cetățeanul respectiv a zâmbit și mi-a zis: “Ce se taie nu se fluieră.”

Scânteistul era din categoria “bărbos, iubitor de operă”, băiat de treabă și nu prea comunist de felul lui; principiul pe care îl formula nu avea neapărat iz ideologic și era unul valabil nu doar la gazetă, ci și pe alte medii liniare cum ar fi TV-ul. Cine știe? Poate îl avea de la cineva și mai bătrân, care prinsese presa interbelică. Dar un lucru e clar: atunci când scrii ceva, e cel mai bine să lași pe din afară elementele incerte și conjecturile. Presa anglo-saxonă, cea mai temeinică din lume, face de regulă fix ce făcea și “Scânteia”, chiar dacă din motive diferite.

Pe internet e fix pe dos. Ce se taie se fluieră. Fără “nu” între “se” și “taie”. E un lucru pe care bloggerii îl știu foarte bine, fiindcă folosesc rss și linkback, două tehnologii care în ultimă instanță conectează între ele site-urile, altfel spus lasă urme în locul y cu de ceva ce-ai scris pe site-ul x, chiar dacă – sau mai ales dacă – ai tăiat. Însă acest articol nu lor le este destinat, ci brandurilor care vor să se comunice pe new media. Și celor preocupați de modul cum ele, brandurile, se comunică. Iar ceea ce m-a făcut să-mi aduc aminte de toată treaba cu tăiatul și fluieratul a fost modul cum s-a legat, de două ori într-o săptămână, numele de Coca-Cola de “tăiat” și “fluierat”. Continue reading

, , ,

Cum ar arăta o lume fără ziare? Păi uite-o!

De fapt, știrea de media a zilei de azi – care a trecut neanunțată – e că vineri au fost concediați în jur de 40 de angajați de la “Jurnalul național”. Asta, cât timp preluarea Realității TV de către Elan Schwartzenberg fusese anunțată de Impact News sâmbătă, iar la conferința de azi omul de afaceri n-a spus decât lucruri previzibile, de genul că vede Realitatea TV ca pe o afacere și că “nu tolerează” nu mai contează ce.

De ce e important? Fiindcă ceea ce se întâmplă la “Jurnalul național”, pus în contextul pieței cotidienelor, începe să răspundă la întrebarea care circula acum câțiva ani, la începutul crizei, pe blogurile de media: Cum ar arăta o lume fără ziare?

Uite-așa, cum o vedeți 🙂 Știrea referitoare la “Jurnalul” întregește peisajul unei prese serioase pe punctul de a se face țăndări, pauperizate și reduse nu la tăcere, ci la scâncet de criza economică. Dar nu numai de ea, de criză.

E drept, de la criză nu mai sunt bani din reclamă și, în plus, politicul presează probabil mai rău decât la începutul mandatului Năstase. Astea sunt, însă, numai un dat: de remarcat și sancționat e zelul sinucigaș cu care presa, prin ai săi “factori de decizie”, și-a vârât capul în lațul creat de politicieni. Continue reading

,

Audiență în scădere pe presa scrisă? Sau promovare mai redusă?

Scăderea generală a audienței ziarelor din ultimul SNA (cifre a dat primul Dragoș Stanca) poate avea mai multe explicații, dar eu unul prefer să avansez ipoteza că situația, în esență, nu e chiar atât de gravă sau nu se leagă de numărul de cititori efectiv pe copie. SNA, sau Studiul Național de Audiență, înregistrează numărul de cititori ai unei publicații în urma unui studiu cantitativ, adică pe baza unor chestionare, în care respondenții sunt întrebați dacă citesc o anume publicație, de câte ori într-un interval de timp dat (pe săptămână) și așa mai departe. Mulți dintre respondenți pot prin urmare pretinde că au citit cutare sau cutare ziar ori revistă, fără s-o fi făcut, dar influențați la modul inocent de notorietatea brandului. Or aceasta e dată mai ales de campanii de imagine.

Aici ajungem la ceea ce s-a întâmplat în ultimul rând pe piața românească de print. Percepția mea – care ar trebui verificată, desigur, dar nu am vreme de researchul respectiv – e că pe criză publisherii au renunțat la o mare parte din marketing, în sens de campanii ATL. “Adevărul”, de exemplu, Continue reading

, ,

N-a dansat decât o vară. Da’ de ce?

E o chestie care mă doare pe mine personal, drept pentru care m-am bucurat atunci când Sînziana Boariu mi-a adresat niște întrebări pe tema asta pentru “Adevărul”: de ce în România vedetele TV au un life span de trei-patru ani în general?

Articolul de care vorbesc face un inventar al oamenilor care au dansat mai mult de o vară în televiziunile din România. Eu am furnizat niște motive pentru care situația e așa cum e.

Discuția integrală a fost așa: Continue reading

,

Aplicații românești de iPad: Adevărul, The One, Realitatea

Cum se prezintă aplicațiile românești de iPad din categoria “news”? Ieri, “Adevărul” se lăuda că a devenit “primul ziar disponibil și în varianta iPad”. Nici nu știa câtă dreptate are: versiunea de iPad miroase rău a hârtie, spre deosebire de aplicația The One, care are niște găselnițe în ea. E însă pe alocuri de nefolosit. Ar mai fi și Realitatea, care nici nu se pretinde mai mult de un RSS reader. Dar să le luăm pe rând:

Adevărul e o încercare lăudabilă și lizibilă, dar buggy și lipsită de creativitate. Grație unui cod de redeem trimis de PR-ul grupului, am economisit cei 0,79 euro pe care Dinu Patriciu îi cere pe aplicație, lucru pentru care mulțumesc. Ce-am primit? O versiune coerentă și navigabilă, dar care seamănă în același timp cu versiunea de print și cu site-ul. Există câteva gimmicks pe coloana din stânga, care, din păcate, dispare în ceață din când în când, lăsând în loc o dungă albă, fără niciun motiv detectabil. Să pui la loc rebusul, meteo și toate celelalte e contraintuitiv. Am reușit, au dispărut iar, le-am lăsat naibii. Dar, presupunând că le ai, partea cu meteo e interesantă și utilă. Galeria foto cuprinde, stupid, câteva imagini așa și-așa din surse internaționale, la competiție cu echivalente gratis din surse mult mai cuprinzătoare și mult mai bine alese. Fotoreporteri n-aveți, fraților, să ne dați ceva din România? Pun pariu că asta se va remedia în scurt timp.

Navigarea mi s-a părut destul de încurcată, cu probleme mai ales la capitolul “back”. Dezamăgitor e și butonul “galerie foto”, care duce către poza din articol, fiindcă nimeni nu s-a agitat să încarce acolo ceva mai mult.

Cu alte cuvinte, ceea ce o să vedeți arată cam așa:

Adevărul pentru iPad

Adevărul pentru iPad: în stânga, unde e spațiul alb, ar trebui să fie coloana cu poze, rebus, meteo etc.

Dac-aș pleca cu un iPad pe o insulă pustie și n-aș avea altă legătură cu România, ar fi ok. Adevărul pentru iPad nu-i o catastrofă, dar Continue reading

,

Nouă știri media din 2010, cu impact în 2011

Știrile cu consecințe vizibile pe o piață cum e cea media au fost în 2010 destul de puține. Eu am numărat nouă, din care șapte se referă strict la TV. Să vedem despre ce e vorba ca să ne gândim după aceea la semnificații.

10 februarie: Ringier România a anunțat oficial că se descotorosește de “Evenimentul zilei” și “Capital”, două titluri cu care nu reușise să facă nimic în ultimii ani – și cu această ocazie, a renunțat și la ambițiile de jucător de primă mărime în piața media din România. Modul cum s-a dus definitiv pe copcă “Evenimentul zilei” e oarecum certificatul de deces al ideii de ziar important/politic în acești ani.

30 aprilie: Răzvan Cornețeanu și-a dat demisia din funcția de director general la Adevărul Holding. Dincolo de alte plecări ale unor oameni-cheie din grupul media al lui Dinu Patriciu (Adrian Halpert, de exemplu), nu mai e clar încotro se îndreaptă “Adevărul” și “Click!”, cotidiene care în 2008-2010 au cumpărat cote mari de piață cu metode costisitoare de marketing. “Click!” pare un business greu de stricat, care va rivaliza în continuare csu “Libertatea” și va face (sau nu) profit în funcție de condițiile pieței. În schimb, “Adevărul” pare a începe să se sufoce exact în punctul în care ar fi putut începe să arate calitate editorială. S-ar putea să mai apară și surprize nu foarte plăcute la capitolul “venituri din publicitate”.

29 iunie: Andi Lăzescu a fost numit președinte-director general al TVR. Va reuși Lăzescu să schimbe lucruri în televiziunea publică? Continue reading

,

Week 36: Romanian companies go to Bulgaria, Moldova, Serbia

Three companies operating in the PR and communication successfully extended their operations in three neighboring countries. A Republic of Moldova news television station may be watched now by Romanian viewers. Romanian newspapers cost between 0.2 and 0.5 Euro. The brands most liked by Romanian users of Facebook do not have pages dedicated to Romanian consumers. Romanian journalists taking a trip to New Zealand paid for by the Rosia Montana Gold Corporation, planning to use cyanide in the exploitation of gold ore in central Romania, claim they behaved ethically. Continue reading