Robert Turcescu e singurul brand puternic creat de Realitatea TV. Tot Realitatea TV și-a devorat însă mai apoi vedeta, cu concursul acesteia. Cum anume?
Realizatorul a făcut un prim pas neinspirat, la Realitatea TV, prin toamna lui 2006, când a acceptat să prezinte jurnalul de ora 21.00 alături de Liana Alexandru, ex-Pătraș. Faimosul “100%”, de la ora 20.00, singurul talkshow independent, “cu misie”, din epoca Năstase, a trecut la ora 22.00.
Atunci când “a intrat pe jurnale” cu Liana Pătraș, Turcescu a performat foarte bine pentru un prezentator de știri nepregătit, cum și era, dar slab și stângaci față de “100%”. Poate de asta, talkshow-ul de la ora 22.00 nu a mai mers, în ciuda tentativelor ulterioare de revigorare.
A greșit managementul televiziunii? Sigur că da. Dar Turcescu s-a risipit apoi într-un număr de preocupări care au făcut din realizator un fel de Gabriela Firea cu pantaloni: directoratul “Cotidianului”, firme care produceau emisiuni TV astăzi uitate, show-uri la radio (aspirație legitimă), management Realitatea FM, veleități de rocker: a urcat pe scenă alături de nu știu ce trupă pentru a zdrăngăni câteva acorduri la chitară. Mult prea multe pentru o zi cu 24 de ore.
Toate acestea au plecat cum au venit. Turcescu a rămas în Realitatea și în timpul murdarei campanii pentru prezidențiale, și după, deși pe Realitatea te poziționezi politic chiar și dacă apari ca invitat. De ce și-a dat demisia de-abia acum?
“Mai bine mai târziu decât niciodată”, spune o vorbă. Dar, uneori, în materie de reputație, nu e așa.
Articol apărut în ediția tipărită a ziarului “România liberă” de marți, 17 august. Trimiterea de pe Romanialibera.ro.
P.S.: Ar fi fost mai mult de vorbit, și despre episodul Orban, în care Turcescu a spus că ministrul transporturilor (pe vremea aia) l-a amenințat, pentru a face publică o înregistrare considerată neconvingătoare. Atunci, Mihai Tatulici pare că l-a lăsat în offsaid, în direct, pe realizator. Și de faptul că Realitatea TV a făcut tot ce a putut să-și îngroape propria vedetă, care ar fi meritat pusă pe un piedestal ca al lui Larry King sau Jay Leno. Spațiul din “România liberă” e însă de numai 1.500 de semne. Oricum, mutarea lui Turcescu de a-și inaugura propriul blog cu anunțul demisiei arată că Robert știe cum funcționează lucrurile. Succes, ce să zic?
Ma scuzi ca sunt cârcotaș da nu ma pot abține. Aș zice că 50% din brandul Turcescu ar fi și EuropaFM unde a făcut o emisiune de mare succes, pe vremea când Realitatea părea doar un capriciu al excentricului de Silviu Prigoană.
Totodată, nu pot să uit, și oricum va rămâne ca un exemplu de “profesionism” perioada când era director la Cotidianul (prima tură) când avea trei poze în ziar: una pe prima pagina în care se povestea de editorialul său, una în pagina doi în care povestea cu bilele lui și una în paginile de opinii, în care era călare pe tot headerul. Atunci mi s-a părut că ar fi cel mai megaloman jurnalist român, poate doar Bucurenci i-ar putea face față într-o confruntare pentru centura WTF România.
Eftimie: Ai dreptate cu Europa FM. Sigur că televiziunea e un vehicul mult mai popular, dar un radio național atârnă în balanță.
Ce-aș putea spune ca să-mi mențin raționamentele numai bazându-ne pe Realitatea TV ar fi că Realitatea-Prigoană nu era deloc o cantitate neglijabilă dpdv ratinguri, orice s-ar crede. Făcea 0,5-0,6 pe zi și “noii orânduiri” i-au luat niște ani ca să depășească vizibil aceste ratinguri. Dar, repet, am neglijat efectul Europa FM.
Cu megalomania ce să zic? Aspirația asta către cumulard n-o înțeleg. Nici la el, nici la Gabi Firea. Dar s-ar putea ca alea trei poze să îl fi îmbiat stăpânirea să le pună. Când era la “Cotidianul” trebuia să fie vectorul de marketing TV al ziarului. Printre altele 🙂
Sunt cam de parerea lui Eftimie. In limbaj popular chestia asta se cheama “ a ti se urca la cap“.