Cu întârziere, dau aici un link către un editorial din “Adevărul” al lui Adrian Halpert, în care acesta își dezvăluie relația turmentată cu mogulul Patriciu, care e foarte ocupat și de la care Halpert așteaptă în van indicații de prima pagină, fiindcă Patriciu are, pe lângă două ziare de făcut, și afaceri cu petrol, arestări preventive, orgii și dracu’ știe ce-o mai avea în agenda lui de mogul. Patriciu, în plus, nu e decât un amărât de mogulaș, fiindcă n-are de făcut decât două ziare, iar Halpert se întreabă în consecință cum se descurcă moguloii ăilalți, cu cele cinșpe titluri ale fiecăruia.
M-am distrat citind editorialul, care intră foarte bine în categoria “se non e vero, e ben trovatto”. Adrian scrie ceea ce scrie după oftaturile îngrijorate (în privința lui Vîntu) ale lui Dan Tapalagă și ale altora din “Cotidianul” și în timp ce Ciutacu, de la “Jurnalul național”, bombăne la adresa lui “Felix” pe toate formurile, inclusiv aici. Prin presă se poartă, cu alte cuvinte, ceva ce ar putea fi numit autoreferențialitatea mogulă, floricică de stil prin care ziariștii de moguli se întreabă în ultimă instață dacă o fi bine că au salarii așa de mari. Pe holuri sau la țigară, e vorba însă de mai mult de atât.
În discuțiile cu amicii ziariști afiliați la unul din cele trei (sau patru, incluzându-l pe Sârbu, eu nu cred că el e alb și ceilalți trei negri, cum m-a lăsat să înțeleg președintele) mari trusturi românești, am observat că au început să apară comparații și înțepături amicale de genul: Vântu e mai deștept ca Voiculescu, fiindcă nu trage gloanțe politice cu mașinăria lui de presă. Da, dar, Antena 1 a lui Voiculescu e mai grozavă decât prăpădita de Realitatea TV a lui Vîntu, că face rating și bani. În fine, Pro-ul se vede ca un club al geniilor care continuă să seteze trenduri, chiar dacă acestea ajung în ultima vreme în rigolă. Asta, spre deosebire de Patriciu, care a făcut lucuri bune, fiindcă l-a adus pe Cornețeanu, care a pus ordine în marketing, distribuție și nu mai știu unde. Voi vorbiți, mă, care vindeți în total 10 la sută din cât vinde “Libertatea”? Și așa mai departe, și așa mai departe.
Varianta mai puțin familiară a țigării comune se poate rezuma altfel: “Nu te lua de mogulul meu, că mă iau și eu de mogulul tău.” Între oameni care se cunosc mai puțin, referirile la patronul celuilalt încep să se evite cu grijă și priviri grăitoare. Uneori, câte unul își toarnă mogulul, voalat: “Știu un oligarh care a vrut să ia patru milioane credit, dar nu a putut, fiindcă are necazuri în derulare cu justiția. Te las să înțelegi care e, că eu am contract și nu pot spune mai mult.”
Părerea mea e că toată agitația asta nu prea folosește nimănui. Nu poți fi și cu slănina-n pod, și cu curechiul uns. Ai acceptat un salariu de la mogulul tău? Atunci apucă-te de treabă. Să cârtești împotriva lui e și mai rău decât să lucrezi cu spor pentru imperiul lui media. Ok, critică-l, dar spune și tu ceva nou, fă un raționament inteligent. Pe undeva, mogulii ăștia sunt niște tamaguchi. Jucăriile alea cibernetice pe care le crești. Într-un sens, ei sunt tu. Nu prea poți să lucrezi la ei, împotriva lor. Lucrezi cu ei sau nu lucrezi.
In cei 17 ani nu am cumparat Adevarul si nu am citit editia online.
Motivul: pentru ca l-am considerat mereu urmasul Scanteii. Azi am
incalcat regula, urmand link-ul spre articolul lui Halpert.
Penibil, jenibil si orice alt calificativ din aceasta clasa! Suna ca si compunerea unui elev nebagat in seama, care vrea sa atraga atentia invatatoarei.
Interesant este ca mogulii nu prea se bat intre ei. Au invatat de la mafie ca e mai bine sa-si pastreze zonele de influenta. De fapt si servesc interese mafiote, mai mult sau mai putin acoperit. Asa ca:
* Atunci cand a venit un ministru al justitiei din zona societatii civile, pe care nu-l puteau controla ca pe imensa majoritate a celor din asazisa justitie romana , mogulii au pornit atac concentrat asupra lui.
* Atunci cand Presedintele s-a legat de legalitatea afacerilor vreunui mogul sau a protejatilor lui, toti mogulii au blamat presedintele:
– De ce te legi de ala ca a pagubit statul cu miliarde, ce, tu nu ti-ai aprins tigara cu un bat de chibrit pe care l-ai gasit pe jos si pe care nu l-ai declarat pentru a i se inapoia pagubasului?
Din respect pentru cititori nu definesc direct, dar spun ca aceia care se exprima dupa indicatiile mogulilor si nu dupa propria constiinta practica cea mai veche meserie din lume, varianta jurnalistica, bine etichetati de altfel de Presedinte.
Iulian, nu bomban nici impotriva lui Voiculescu, nici pentru el. Pur si simplu, ma lasa rece. E baiat mare, are partid, afaceri (ma rog, familia lui, ca sa fiu riguros exact), stie sa se bata, se poate apara singur. Cata vreme nu l-am vazut la ochi din 1999, cand prestam pentru Adevarul (azi, proprietate a “omului rau” Patriciu), mi-e perfect egal daca “plantatia” lui de mogul in viata il enerveaza au ba pe Basescu.
Unicul meu interes, profesional vorbind, e ca ziarul sa mearga bine, sa se vanda, sa aduca bani si noi sa ne luam lefurile. Si, in esenta, da, bomban, insa (repet) nu la adresa lui Voiculescu ori a dusmanilor sai politici, ci impotriva celor care vad viata asta exclusiv in alb si negru, cand ea e a dracu’ de gri.
Atata amar de vreme cat pot gandi cu propriul meu cap (bine sau rau, Dumnezeu stie), n-am nevoie sa-mi dicteze altii (patronat sau deontologi din presa) ce sa scriu, sa vorbesc sau cum sa arate Jurnalul National.
End of story.
Victor