Cotidianul renunță la Traian Ungureanu

“Cotidianul” spune că a decis să renunțe la colaborarea cu editorialistul după ce acesta a confirmat candidatura pentru PDL, la europarlamentare, și că regretă că Ungureanu a renunțat la jurnalism. Fără să mă număr printre fanii comentatorului, mi se pare că evoluția lucrurilor este logică și TRU are acum ocazia să militeze dinăuntrul sistemului (politic) pentru lucrurile pe care le-a susținut în ziar. Ar fi fost mai bine, poate, pentru Traian Ungureanu ca el însuși să fi făcut primul pas, dar în fine – succes și atenție la “iarna nu-i ca vara” 🙂

UPDATE:Traian Ungureanu ține să-și facă o ieșire din scenă neelegantă prin articolul de sâmbătă.

Comunicatul de presă:

Cotidianul și Traian Ungureanu se despart

Conducerea editorială a ziarului Cotidianul a decis să renunțe la colaborarea cu jurnalistul Traian Ungureanu după ce acesta a confirmat că a acceptat să candideze pe listele PD-L pentru alegerile europarlamentare.

Traian Ungureanu este prezent cu comentarii în Cotidianul din 2005, remarcându-se drept unul dintre cei mai talentați și citiți comentatori, textele sale stârnind constant polemici în rândul cititorilor.

Cotidianul regretă faptul că Traian Ungureanu a făcut această alegere în defavoarea jurnalismului, îi mulțumește pentru colaborarea de până acum și îi urează succes in noua activitate.

Decizia conducerii editoriale este consecința preocupării permanente de a delimita ferm opiniile politice de activismul politic, principiu pe care l-a aplicat și în cazul altor comentatori care au optat pentru viața de partid.

14 thoughts on “Cotidianul renunță la Traian Ungureanu”

  1. Stii ceva? Chiar ma asteptam sa te numeri printre fanii… Ma rog, asta e situatia pe moment, o acceptam, dar ramane totusi speranta timpului ce va sa vina 🙂

  2. YODA: fii mai explicit! O sa publice in continuare sub pseudonim? 🙂 Sau o sa fie platit ca sa nu scrie nimic?

  3. Dupa voiosia cu care, de ani de zile, colegii il atacau pe fata pe TRU, in editoriale si pe blogurile proprii, sunt motive sa cred ca magnifica conducere editoriala (cacofonia sa fie la cacofonul sef Ursu, autorul moral al jigodioaselor titluri de pe prima pagina) abia astepta un mic pretext, un motiv cat de subtire sa scape de TRU. Acum rasufla usurati: putini vor intelege invidia, dispretul, ura care-i lega/despartea de TRU.
    Imi ramane sa sper ca insusi TRU cauta o modalitate oarecum neutra de a pleca din cuibul ala de mahalagioaice cu pretentii quality. Iata ca a trebuit sa se bage in politica (daca suna ca o solutie disperata, chiar e) ca sa scape, la randul lui.

  4. @Gabriel: hai sa fiu mai explicit 🙂 Ok, redactia “Cotidianul” a trimis comunicatul cu pricina, dar este greu de crezut ca TRU NU va mai publica editoriale in respectivul ziar, se vor inventa variante de colaborare, sunt strans legati oamenii, sa fim seriosi, un comunicat nu spune totul,dar ce ma amuza pe mine cel mai mult este finalul comunicatului: “Decizia conducerii editoriale este consecința preocupării permanente de a delimita ferm opiniile politice de activismul politic, principiu pe care l-a aplicat și în cazul altor comentatori care au optat pentru viața de partid”.

  5. Renoar: atenție la limbaj te rog. Nu știu exact care-s referințele tale culturale, în afară de Traian Ungureanu, dar aici chestii ca “jigodioase titluri”, “cuib de mahalagioaice” ș.a. sunt stridente.

  6. Nedumerire: mi-ar lua o mulțime să spun aici ce cred despre Traian Ungureanu și, probabil, o bună parte din fanii lui nu mi-ar ierta faptul că ar ieși ceva care nu sună a adorație. Spun doar: nu cred că jurnaliștii trebuie să îmbrățișeze cauze de partid, asta ne duce undeva îndărăt, puțin după 1789. Cred că pe undeva problema lui Traian Ungureanu era dublă: dacă ar fi scris editoriale cât de cât neutre, măcar ca ale lui Sever Voinescu, nimeni n-ar fi tăiat brusc macaroana. Altfel, un candidat al unui partid are și el dreptul la cuvânt, cât timp își afirmă explicit apartenența politică sau aceasta e de notorietate.

  7. Imi pare rau pentru transformarea pe care a suferit-o TRU in ultimii ani… Cateva articole stil “Scanteia” de la inceputul anilor 50 (in care s-a schimbat doar “Stalin” cu “Base”) m-au facut din pacate sa trec de la simpatie/admiratie fata de TRU la respingere si in final la repulsie…
    Cred ca cei de la Cotidianul trebuiau sa intrerupa din pacate colaborarea cu ceva vreme in urma, nu acum. Pur si simplu a fost un moment in timp in care articolele lui TRU au devenit proaste. Nu atat super-partizane cat proaste. Anumite interese i-au facut sa prelungeasca colaborarea si sa publice constant acele compuneri de pioner sovietic. Acum platesc.

  8. slushed smeckers smeared ( tr ue )
    editorialishti cu ciorapi albi, directori cu cravate ieftine, mangafale onorabile, cocote mistice, agramatzi cu aplomb, belferi guralivi, zine trucate, traineri semidoctzi, tzatze respectabile, ridica shi ei un rothmans de pe jos aruncat de tamerlan.
    nu te supara frate. exploateaza inevitabilul, ai deranjat “perimetrul” iarmarocului bagind prea mult spanac.
    journalism is not about belief, is about behaviour.
    iarta-i, nu shtiu sa conduca daca volanul e pe dreapta.

  9. Nu sunt si nu am fost niciodata de acord cu TRU in nici cea mai mica privinta. Cred ca a vituperat si a improscat cu mizerii mult prea mult in ultimii ani. Cred ca a ajuns o batjocura, comentariile lui au devenit un fel de ‘hai sa radem’ din cauza pasiunii nemasurate si a faptului ca nu vedea padurea de copaci. Si nu, nu ii iubesc nici partidul absolut deloc

    DAR, nu e in nici un caz normal ca un comentator sa fie dat afara din cauza ca acesta candideaza din partea unui partid.
    Dau exemplul Jurnalului, in care scrie bine mersi Adrian Nastase. Sunt exemple destule in ziarele mari din strainatate (Paul Krugman pentru NYT imi vine in minte, dar majoritatea comentatorilor americani sunt ‘biased’, daca nu chiar membrii de partid sau politicieni). Este o pagina de opinii pana la urma, iar opiniile, prin definitie, nu sunt obiective. Din acest punct de vedere, TRU are perfecta dreptate in articolul de despartire. Poti sa ai (ba chiar nu poti sa n-ai) o opinie politica si sa sustii un partid in pagina dedicata fix acestui lucru. Daca lumea te citeste, perfect. Daca nu, pa pa. Din cate stiu, TRU era destul de citit. Macar pentru amuzament.

  10. E interesant cum se divizează lumea pe tema Traian Ungureanu. Nu cunosc personajul, dar mi-a fost descris ca unul destul de premeditat și tot tămbălăul ăsta la care contribuim aici am senzația că e un booster de notorietate acum, înainte de europarlamentare, alegeri la care stau și mă întreb dacă o să ne apropiem de cele 30 de procente de participare din 2007.

    Oricum, Ungureanu are tot dreptul să-și folosească cea mai puternică armă, cuvântul, în politică. Tocmai aici se desenează motivul punerii pe liber la “Cotidianul”. Am spus-o și o repet, la gazetă are voie să scrie oricine în principiu, chiar și oamenii înregimentați politic, dacă nu cumva fac ceva pe-ascuns. Povestea cu candidatura lui Ungureanu e de notorietate, nici nu mai trebuie să-și declare eventualul conflict de interese, însă o mare parte a publicului găsea deja în textele lui simptomele unei gândiri apodictice, înregimentate politic. Cred că numai fanii hardcore ai lui Traian Băsescu mai gustau ultimele comentarii și mă întreb câți se mai găsesc din aceștia. Cu alte cuvinte, motivul invocat de “Cotidianul” pentru punerea pe liber e incorect în sens literal. Însă stau și mă gândesc ce-aș face dacă aș fi șef de gazetă: un discurs ca al lui Traian Ungureanu nu m-ar încălzi ca tare, ca fiind foarte direcționat politic, și ar trebui ori să echilibrez paginile de opinii chemându-i pe Adrian Năstase, Vadim și nu mai știu cine, ori să renunț la Ungureanu.

    Să ne uităm puțin în sus la Eminescu, care avea de asemeni un discurs ideologizat la “Timpul”. Dincolo de faptul că în acele vremuri existau ziare de partid, cred că valoarea publicisticii lui constă în aceea că le-a construit o doctrină conservatorilor (cei ai lui Manolache Costache Epureanu, nu cei ai lui Dan Voiculescu). În textele lui Ungureanu, eu unul găsesc prea multe sentințe și prea puțină construcție logică. Majoritatea enunțurilor sunt post factum (o boală comună a comentatorilor români), iar atunci când Traian Ungureanu le zice la viitor, are un discurs de western milenarist. Poate că e insuficiența mea, dar sunt curios dacă cineva poate posta aici exemple (linkuri) de publicistică logică, argumentativă, rațională. E drept că se poartă și are succes și scrisul-pentru-galerie, dar există o specie de cititori, printre care mă număr și eu și pentru care încerc să construiesc aici, care vrea altceva.

  11. Debarcarea lui TRU de la Cotidianul era oarecum logica si asta din doua motive :
    1) in urma cu ceva timp Doru Buscu publica un editorial in care ii atragea atentia in mod public lui TRU in legatura cu “fanatismul” sau fata de politica si partidul lui Traian Basescu. Editorial ce personal l-am privit ca pe un ultim avertisment adus gazetarului.
    2) dorinta de a nu fi amestecati in politica a celor de la Cotidianul fapt ce i-a facut sa renunte pe rand la Sever Voinescu dar si la Liviu Mihaiu.
    Astfel, consider ca, atitudinea celor de la Cotidianul este pe deplin corecta si probabil peste ani de zile cand Traian Basescu nu va mai fi presedinte iar TRU isi va “reveni” din visul sau portocaliu il vom vedea, pe acesta din urma, din nou semnand editoriale in Cotidianul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *