Category Archives: Advertising

Artiști digitali la Palatul Știrbei

La Palatul Știrbei (Calea Victoriei 107, cam vizavi de Piața Amzei) poate fi văzută până luni expoziția 200 Best Digital Artists Worldwide, organizată de AdPrint Foundation și Lürzer’s Archive. Câteva mostre mai jos:

Digital Artist: Carioca // Agency: 1861united, Milan // Creative Director: Roberto Battaglia // Art Director: Giorgio Cignoni //  Photographer: Carioca // Client: Sky Italia

Digital Artist: Carioca // Agency: 1861united, Milan // Creative Director: Roberto Battaglia // Art Director: Giorgio Cignoni // Photographer: Carioca // Client: Sky Italia

Digital Artist: Davide Calluori // Agency: DLV BBDO, Milan // Creative Director: Stefania Siani, Federico Pepe // Art Director: Matteo Pozzi // Client: Cam

Digital Artist: Davide Calluori // Agency: DLV BBDO, Milan // Creative Director: Stefania Siani, Federico Pepe // Art Director: Matteo Pozzi // Client: Cam

Continue reading

,

Piața de publicitate *românească* nu e de 295, ci de 273 de milioane

Media Fact Book, raportul despre piața de publicitate autohtonă, prognozează o scădere a cheltuielilor totale cu publicitatea, în 2013, de la 303 la 295 de milioane. E mai mult sau mai puțin ceea ce așteptam cu toții, cu scăderea venind mai ales din print, care s-a dus în jos cu 10%, și o diferență totală de sub 3%, care se poate încadra, la urma urmei, în marja de eroare a estimărilor. Totuși, cele 295 de milioane sunt cu vreo 22 de milioane mai puțini decât am crede – iar asta se vede chiar din Media Fact Book.

Ca să scăpăm de cifrele seci, detaliile obișnuite le găsiți pe HotNews sau dacă descărcați întregul raport în format pdf, de la Mediafactbook.ro. Problema e că motivele de optimism, legate mai ales de consumul pe online, există în măsură mult mai mică decât pare. Media Fact Book estimează, e drept, o creștere substanțială a cheltuielilor pe acest mediu, în 2013, de la 41 la 46 de milioane. Online-ul a devenit al doilea vehicul din punctul de vedere al volumului de bani investit, crescând de la 11 la 14% din total, față de 2012. TV-ul domină în continuare piața, cu 64%, față de 65% în 2012. Altfel spus, lucrurile arată foarte frumos, într-un grafic suitor și vesel:

Screen Shot 2013-06-19 at 1.58.23 PM

Problema apare însă la structura cheltuielilor pe online. Continue reading

,

Cum se face o campanie pentru presa de calitate

O stație PBS din New York, WNET, a lansat o campanie outdoor care promovează cinci reality show-uri fictive, de pe posturi TV inventate. Numele acestora din urmă –  Insight and Arts, The Know Channel și Wonder Network – amintesc de Discovery, A&E sau TLC, canale care includ (mai nou) programe fără legătură cu misiunea inițială. Show-urile fictive se cheamă “Bad Bad Bagboys,” “Bayou Eskimos,” “The Dillionaire,” “Knitting Wars” și “Married to a Mime”.

27wnet-popup

Decriptarea vine în mesajul din dreapta, care spune: Continue reading

Nostalgia continuă: Mezeluri “1 Mai” de la Propaganda

După succesul celor de la Graffiti cu “Pepsi – și ieri, ca și azi”, avem încă o mostră de branding nostalgic. De data asta e vorba de o marcă creată de la zero de Propaganda, anume Mezelurile “1 Mai. Execuțiile sunt, ca să zic așa, în cunoștință de cauză, fiindcă preiau multe din clișeele afișelor din epocă. Din câte am înțeles din comunicatul de presă, cheia vizuală i se datorează lui Vlad Bojan, Head of Design.

Interesant e că vizualele includ și o serie de stickere pentru vitrine și uși, care aduc a nuștiucumsălespunurile acelea care erau pe vremuri prin fabrici – avertismente de protecția muncii și dracu’ mai știe ce:

Continue reading

,

Concurs: avem un loc pentru tine la Cannes Lions, la The Industry

Probabil că cel mai cunoscut eveniment de la Cannes, după Palme d’Or, e Cannes Lions, festivalul de publicitate. Poveștile care se spun acolo țin de cele mai noi trenduri, poți asculta vorbitori străluciți din prăvălii de anvergură mondială și așa mai departe.

Descrierea asta se potrivește foarte bine cu un premiu dezirabil pentru cineva care lucrează în comunicare și tocmai de aceea am imaginat, la The Industry, un concurs de sloganuri pentru revistă, la care pot participa cititorii fideli, adică abonații. Cel mai reușit slogan primește o înscriere la Lions, destul de costisitoare de felul ei. Mai avem și un iPad și un iPhone pentru ocupanții locurilor II și III.

Detalii găsiți aici, iar regulamentul e aici.

Cannes Lions 57th International Advertising Fe...

Cannes Lions 57th International Advertising Festival (Photo credit: jonathanpercy)

, ,

Publicitatea de stat în epoca Boc: cam ca pe vremea lui Năstase

Vă mai amintiți scandalul publicității de stat din 2004, cel în care presa anti-PSD acuza guvernul Năstase de tentative (reușite) de cumpărare a ziarelor cu publicitate de stat? Un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) care se lansează la această oră arată că guvernul Boc a cheltuit sume comparabile. Rămâne să vedem cum. Am beneficiat de un preview al raportului, pe care l-am parcurs în diagonală și din care pot trage următoarele concluzii provizorii:

[UPDATE: Textul final și comunicatul CJI se află aici.]
  • În 22 de luni (iulie-decembrie 2009, iulie-decembrie 2010, ianuarie-octombrie 2011), publicitatea din sistemele e-licitatie.ro și publicitatepolitica.ro s-a ridicat la vreo 115 milioane de RON. Sunt undeva la vreo 25-30 de milioane de euro (nu trageți în mine, finanțiști), estimare grosieră fiindcă n-am un cursuri medii pe perioadele respective. În 2005, guvernul Tăriceanu avansa cu privire la guvernul Năstase suma de 60 de milioane de euro, cheltuieli pe patru ani, ca dovadă că lucrurile care se scriseseră prin 2004 în “Evenimentul zilei”, mai ales, erau capete de fir valide. Guvernul Boc a cheltuit în 22 de luni ceva mai puțin de jumătate din cât a cheltuit guvernul Năstase într-un interval mai mult decât dublu. Iar cele 115 miloane de RON sunt doar banii atribuiți, fiindcă bugetele puse pe masă în licitații și altele au fost mult mai mari.
  • Cheltuielile s-au făcut în mare parte din fonduri europene. Dar asta nu înseamnă că UE a avut prea multe de spus în privința beneficiarilor. Pe vremea lui Năstase, mecanismul a fost descris mai degrabă în felul “PSD a cumpărat bunăvoința presei cu bani de la Guvern”, deci tot ai altcuiva. Trezoreria partidelor românești e de regulă cam goală, cine ar avea interesul să pună o grămadă de bani acolo?
  • Cât din acești bani s-au dus, de fapt, pe prostii? Problema nu e că Guvernul și autoritățile locale au cheltuit. Ci dacă aceste cheltuieli au fost direcționate politic către investiții stupide. Sau dacă acele canale media către care s-au îndreptat au fost prietenoase cu PDL și Guvernul. Raportul conține destule hint-uri cu privire la locurile unde ar trebui căutat. Câți bani a cheltuit ministerul Elenei Udrea? Dar cel al lui Vasile Blaga? Și pe ce? Am dat doar două din cele mai notorii nume de miniștri PDL.
  • În perioada iulie-octombrie 2011 au fost atribuite doar 6,2 milioane RON. Suma totală supusă procedurilor de achiziție publică (pusă pe masă) a fost de 52 de milioane. Cam 43 de milioane au rămas neceheltuiți. În alți ani, bugetele atribuite sunt, procentual, mult mai mari. Ce s-a întâmplat cu banii din semestrul trecut? Se reportează în 2012, când, apropo, e an electoral? Ne-am tâmpit brusc, în iulie-octombrie 2011? Gradul de absorbție al fondurilor europene și banilor bugetari e de… 12%. De ce și cum?
  • Majoritatea banilor au fost împărțiți conform criteriului “prețul cel mai mic”. Dacă e vorba de bugete media (pentru campanii), e un criteriu sub care s-au ascuns publicații de doi lei, prietenoase cu PSD-ul lui Năstase. Era altfel spus normal ca “Independent” al lui Horia Alexandrescu să fie mult mai ieftin decât “Evenimentul zilei” sau “Jurnalul național”, care aveau mult mai mulți cititori, deci aveau tarife mult mai mari pe pagină.

Modalitatea de atribuire a contractelor

Ar mai fi, sigur, și altele de discutat. Ceea ce am scris mai sus sunt doar percepții la prima lectură. Raportul tocmai e lansat la sediul CJI, unde autorii, Ioana Avădani și Ciprian Nicolae, vor veni cu detalii suplimentare. Apoi, la rând vine presa, dacă avem ceva care să merite acest nume. Ea ar putea detalia problema din mai multe puncte de vedere. Continue reading

,

iMercial (reclamă TV + iPhone) bazat pe QR Code

Despre modurile în care pot fi folosite așa-numitele QR codes (Quick Response Codes, vezi explicații în Wikipedia) s-a comentat o mulțime. Eu am găsit o idee interesantă de iMercial, adică reclamă TV care trimite de la un film de iPhone, realizată de Duvard Guillaume din Antwerp, pentru aplicația de iPhone a Axa, o companie de servicii financiare:

Cu alte cuvinte, dacă aveți mobil și un program gen Barcode Scanner pentru Android puteți citi asta: