Vremea bilanţurilor?

La 81 de ani, George Soros renunţă la speculaţii, cel puţin cu banii altora. Quantum, fondul de investiţii care valorează în prezent 24 de miliarde de dolari, a devenit proprietatea integrală a speculantului filantrop şi a celor doi fii, atunci când familia s-a decis să achiziţioneze participarea unor terţi la fond. Cu alte cuvinte, Soros rămâne doar filantrop şi proprietarul unei mega-afaceri de familie. Să fie vremea bilanţurilor? 

Poate doar din punct de vedere contabil. Cu toată faima lui de speculant nemilos, apărută după Miercurea neagră din 1992, cea în care a distrus lira sterlină, George Soros şi-a creat fundaţia demult, în 1979, când avea doar 25 de milioane în conturile proprii. De atunci, a cheltuit în scopuri filantropice nu mai puţin de 8 miliarde de dolari, adică echivalentul unei treimi din averea actuală. Donând faxuri şi creându-le un anumit gen de dependenţă funcţionarilor regimului comunist din Ungaria, Soros a fost pionierul unei epoci în care rapoartele şi colecţiile copioase de date încep să conteze mai mult decât textele de lungime suportabilă uman. Cu cel puţin 20 de ani înainte de Wikileaks, organizaţiile care i-au purtat numele au realizat colecţii vaste de informaţii, cu ajutorul a tot ce era mai bun în estul Europei din punctul de vedere al creierului şi al puterii de muncă. Feluritele teorii ale conspiraţiei, cu privire la scopul unor atari acţiuni, se risipesc în faţa transparenţei cu care au operat organizaţiile finanţate de miliardar şi a ideologiei revoluţionare, de filiaţie popperiană, expuse explicit cu diferite ocazii.

Fără ca Soros să fie un actor politic propriu-zis, influenţa lui asupra Estului european a fost mai profund politică decât amprenta lăsată de o duzină de preşedinţi şi primi-miniştri asupra tranziţiei ţărilor din zonă.

Nimic din toate acestea – şi cu atât mai puţin implicarea miliardarului în aşa-numita filantropie – nu s-au schimbat odată cu “exitul” lui Soros din zona speculaţiei financiare. Elevul de pe vremuri al lui Popper mai are destui bani de cheltuit pe democratizare, deci ar fi prea devreme pentru “acel” bilanţ. Poate că lumea în care trăim s-a schimbat, iar societatea deschisă, în sensul de amalgam de libertăţi civile şi economice, începe să semene a contradicţie. Tot Soros ne învaţă însă că pieţele economice – şi nu numai ele – sunt influenţate decisiv de factorul uman, de jucătorii din ele. Văzută din acest unghi, credinţa miliardarului într-un ideal care combina prosperitatea cu libertatea a adus efectiv un amestec de prosperitate şi libertate în Est.

Sursa foto: Copyright by World Economic Forum. swiss-image.ch/Photo by Sebastian Derung

Alte articole pe tema asta:

Enhanced by Zemanta

Post your thoughts