Trompetistul de pe Lună

Primul alb care a pășit pe Lună era negru și cânta la trompetă. Moartea lui Neil Armstrong, astronautul, a provocat pe Facebook și acest gen de glumă, pe lângă o mie de statusuri respectuoase, de la revedere. Și care-ar fi problema? Cu glumele, niciuna: funcționează și ca epitaf, dacă nu sar peste cal. Partea proastă e că au existat confuzii și la modul serios, în presa cu pretenții. 

Ironic, Neil Armstrong a fost luat nu drept Louis Armstrong, trompetistul de culoare, ci drept un cântăreț alb. Dintre outlet-urile media americane, NBC a fost primul care a aflat de moartea astronautului, petrecută sâmbătă, 25 august, pentru a titra greșit: “Neil Young (sic!), primul om care a pășit pe Lună, a murit”. Muzicianul are 66 de ani și e bine mersi, față de exploratorul spațial, care avea 82. Iar eroarea e, până la urmă, scuzabilă de grabă. Rău e că, în rest, moartea lui Armstrong, desigur un pas uriaș pentru astronaut, a fost pentru omenirea din redacții unul mic și strâmb. Chiar și presa americană a bifat evenimentul fără cine știe ce zgomot. La televizor au rulat aceleași seriale sau reality show-uri. Conspirație?

Associated Press dă trei explicații mai cumsecade. Prima se referă la sâmbăta de la sfârșitul lui august în care a murit Armstrong, cu alte cuvinte, cel mai prost moment din punctul de vedere al oamenilor disponibili în redacții: week-end și perioadă de concedii. A doua, la caracterul oarecum neașteptat, chiar dacă nu subit, al decesului, care a însemnat că redacțiile nu apucaseră să își pregătească necrologurile. Și, în fine, a treia ține de discreția lui Neil Armstrong, care a dat prea puține interviuri după revenirea din misiunea cu Apollo 11, cea cu pasul pe Lună. Deci nu a existat “arhivă”.

În lipsa interviurilor, Neil Armstrong nu e pomenit de prea multe ori pe site-urile cu citate de oameni celebri. Câteva banalități spuse în timpul misiunii din iulie 1969 sau la conferința de presă dinaintea plecării spre Lună. Plus, e drept, arhicunoscutul “pas mic pentru om/salt uriaș pentru omenire”. Dar ceva din felul de-a fi enigmatic al lui Armstrong s-a strecurat și în faimosul citat. Sau a ieșit de-acolo. Fiindcă, se zice, acesta a omis articolul nehotărât dinaintea lui “om”, rostind în acea zi de iulie, în engleză: “A small step for man, a giant leap for mankind”: fără “a” înaintea lui “man”, ceea ce dădea “man” același sens cu al “mankind” (“omenire”), deci făcea afirmația un nonsens. Astronautul a susținut că a spus “a”-ul, dar, ulterior, pe această temă a apărut o întreagă polemică și au fost făcute cel puțin două cercetări sofisticate, cu aparate, pornind de la înregistrare.

La acest gen de apatie a presei americane, cea autohtonă nu avea cum să strălucească. Ba dimpotrivă: cele două paragrafe referitoare la zborul pe Lună din succintul articol dedicat lui Armstrong pe Wikpiedia în română au fost copiate ca atare de mai toate site-urile de informație, de la Stirileprotv.ro, la Antena3.ro și Adevarul.ro. Și, posibil, și de corespondentele lor TV sau de hârtie. Plagiat? Lucrurile nu sunt atât de grave ca în cazul lui Victor Ponta sau al Codruței Kovesi, pentru că Wikipedia permite explicit preluarea articolelor sale, integral sau pe bucăți, fără citarea sursei. Totuși, ce pretenții de originalitate și reputație poți avea făcând asta? Desigur că niciunele; în schimb, poți fi depunctat de Google, care penalizează conținutul duplicat, considerat de proastă calitate/apanajul spammerilor. Și, oricum, moral vorbind, faptul că Wikipedia acordă o permisiune nu îl scutește pe cel care preia de bunul simț jurnalistic, care spune că orice citat se atribuie, într-un text de presă.

Media noastră ar fi putut avea măcar impulsul de a prelua informații nu din succinta pagină Wikipedia în română, ci din echivalentul ei mult mai extins în limba engleză. Dar, sigur, asta ar fi însemnat un oarecare efort de traducere și alcătuire a unor fraze proprii, într-un sistem în care se recompensează mai ales cantitatea de borhot jurnalistic produs sau, eventual, gunoiul tabloid. Publicul, se spune, exact asta vrea.

Sau asta crede media că vrea. Ca să vă lămuriți, încercați o comparație între Barack Obama și Neil Armstrong pe Google.com/Trends. Dacă vă uitați la ultima lună de rezultate, veți vedea că volumul știrilor despre astronaut depășește doar cu 25% pe cel al știrilor despre președinte, în sâmbăta decesului. În schimb, cel al căutărilor crește, la astronaut, de vreo 60 de ori, mult peste Obama.

Asta nu înseamnă decât că interesul publicului a explodat, dar media nu a știut să-l satisfacă. Fiindcă cei care au căutat “Neil Armstrong” pe Internet nu au ajuns nicidecum pe Stirileprotv.ro sau Antena3.ro. Primul rezultat Google e originalul din Wikipedia.

Articol scris pentru ediția de joi, 30 august, a săptămânalului Dilema veche

  1. Marian Stavaroiu Reply

    Un banc vechi dar bun pe această temă.

    Două prietene, una “normală“ şi inevitabila “blondă“ la examenul de chimie. Tema: despre ionizare.
    La ieşirea din sala de examen, blonda o întreabă pe prietenă:
    – Ce crezi, ai făcut bine?
    – Vai, dar am scris tot ce trebuia, mare minune dacă nu iau chiar zece.
    – Minunat!!! O să iau şi eu primul zece din viaţa mea, că am copiat totul dupa tine.
    – Eşti nebună??? O sa se prindă ăştia imediat, o să ne dea nota UNU la amândouă, vai de capul meu…
    – Stai liniştită, că nu e chiar aşa. Peste tot unde ai scris tu “ION“ eu am înlocuit cu Gheorghe, Vasile, Gigel…

    Adică da, despre asta vreau să zic, măcar minimul efort de a schimba o virgulă de la locul ei. Vedeţi, eu fac asta chiar şi la bancuri!!! 🙂

Post your thoughts