Toamna se numără mogulii

Arestarea lui Dan Voiculescu și moartea lui Dinu Patriciu marchează sfârșitul epocii mogulilor de presă. Cu Sorin Ovidiu Vîntu în închisoare de mai mult timp, harta media arată cu totul altfel, iar o contabilizare în funcție de proprietari și surse de finanțare e necesară și relevantă.

Sebastian Ghiță. Ceea ce se vede din ambițiile lui media e, în momentul de față, România TV. Ceea ce se aude se leagă de interesul pentru Studiourile Mediapro (Buftea). Cifra de afaceri din 2012 a România TV e o glumă, puțin peste 2500 de euro, iar cea din 2013, 180 de mii de euro, e o jumătate din cea a Taraf TV și a treizecea parte din veniturile B1 TV, o televiziune cu simpatii politice de sens opus și rating mai mic. Ghiță își permite să piardă peste 2 milioane de euro anual fiindcă afacerile pe care le-a fondat și pasat apropiaților în 2011, Teamnet și Asesoft, câștigă zeci de milioane de euro anual din contracte cu statul. RISE Project a afirmat că statul e, de altfel, singura sursă de bani a rețelei de firme controlate de apropiații lui Ghiță. Parlamentar PSD și apropiat al lui Victor Ponta, Ghiță e omul care l-a băgat în închisoare pe Sorin Ovidiu Vîntu, i-a spart acestuia Realitatea TV în două și se aseamănă cel mai mult cu vechii moguli, ca statură și orientare către politic/afaceri cu statul. Pronostic: în viitorul mai apropiat am putea auzi de alte achiziții media ale lui Ghiță.

Cristian Burci. Atunci când a cumpărat Adevărul Holding de la Dinu Patriciu, lumea s-a mirat. Când a răscumpărat Prima TV de la SBS, aceeași lume a zâmbit. Parteneriatul cu Realitatea TV, despre care există informații că ar fi o preluare de facto, îl confirmă ca proprietar media de prim rang. A dat kix cu relansarea Prima TV în chip de canal de comedie, dar investițiile în grila de toamnă – mai ales, în show-ul Utopia – ar putea da roade. Virajul așteptat al cotidianuli Adevărul către PSD-ul de care Cristian Burci a fost apropiat în trecut nu s-a confirmat. Burci dispune, de altfel, de resurse considerabile datorită firmelor sale de publicitate din grupul Graffiti, unul dintre cele mai mari și mai vechi de pe această piață, complementar cu afacerile media datorită vânzărilor de reclamă. Pronostic: Burci va conta din ce în ce mai mult, e de urmărit dacă outlet-urile sale media vor face un viraj politic și care va fi acesta.

Zoltan Teszari. “Miliardarul ascuns” care controlează RCS & RDS este un personaj relevant pentru piața media datorită investiției sale în Digi 24, căruia i se adaugă alte câteva canale de nișă (sport, documentare) distribuite în rețeaua proprie. Implicarea unei companii de cablu, telefonie și Internet în piața TV este un exemplu de convergență media, fenomen care s-ar putea generaliza în anii următori, în măsura în care legile anti-concurență vor permite așa ceva. Pronostic: o alianță cu un personaj de prim rang sau un business specializat în conținut e firească și deci posibilă, iar rezultatul acestei colaborări ar putea fi distribuit pe platforme alternative gen Netflix/Voyo.

Adrian Sârbu. Cel mai longeviv și mai de succes personaj din piața media românească este într-un con de umbră și controlează, în momentul de față, numai grupul Mediafax, care include agenția de presă omonimă și site-ul Gândul. Eclipsa se datorează însă faptului că după plecarea din poziția numărul unu la CME Sârbu trebuie să stea departe, o vreme, de piața TV.  Pronostic: în 2015 vom auzi multe de la și despre Adrian Sârbu.

Camelia Voiculescu. Acționar majoritar la Antena Group de 10 ani, va trebui să se descurce aproape singură, sau va conta mult mai mult decât în trecut, în încurcatul hățiș al afacerilor media fondate de tatăl aflat în închisoare. Investițiile în divertisment de pe Antena 1 au început să dea roade, dar nu e clar dacă ratingul crescut va însemna și bani mai mulți. Pronostic: Antena Group va avea dificultăți financiare și va trebui să facă un lucru de multă vreme normal pentru un business media de aceste dimensiuni, adică înglobarea în structura de proprietate a unui grup străin.

Cozmin Gușă, Sorin Oancea, Dan Andronic, Silviu Prigoană, Adrian Thiess și alții. Personaje secundare comparativ cu cei de mai sus, figurează, cel puțin nominal, ca acționari la diferite business-uri din piața media. Etno TV-ul și Taraf TV-ul lui Silviu Prigoană par a fi business-uri reale, chiar dacă au produs pierderi în 2013, dar în cazul celorlalți, apropierea brandurilor media pe care le controlează de diferite partide politice le dă un aer de intermediari. În studiile media recente, atunci când vine vorba de controlul politicului asupra ziarelor și televiziunilor, sursele de finanțare (publicitate de stat și altele) sunt considerate mai importante decât proprietarii nominali. Pronostic: acest gen de personaj se va multiplica în viitor, inclusiv în online.

Acum 10 ani, piața media din România se împărțea în cinci mari grupuri, controlate de Ringier, CME, Dan Voiculescu, Dinu Patriciu și Sorin Ovidiu Vîntu, la care se adăugau business-urile specializate de reviste ale unor străini ca Sanoma, Edipresse sau Burda. Cu excepția afacerilor lui Patriciu și Vîntu, toți cei mai sus pomeniți făceau o mulțime de bani. Astăzi, proprietarii români de media prosperă doar din afaceri de alt tip (publicitate-Burci, cablu-Teszari), iar implicarea grupurilor specializate străine scade, fie și numai prin fuziunile Ringier-Edipresse și Sanoma-Burda sau micșorarea CME. Media din România devine, dintr-o afacere, o anexă a politicului și a intereselor obscure.

Articol scris pentru ediția de joi, 4 septembrie, a săptămânalului Dilema veche. Foto: Jeremy Tarling.

Post your thoughts