Topul televiziunilor după reach

Reach-ul este o măsură mai difuză a publicului televiziunilor, față de rating, care arată consumul efectiv pe un anumit interval. E interesant de văzut la câte milioane de români ajunge un post (chiar dacă aceștia au fost numai o dată pe el într-o anumită perioadă). Pe 1-28 februarie, all urban, situația se prezintă așa:

Televiziunea/reach (mii locuitori)
1. Pro TV: 6310
2. Antena 1: 6111
3. Prima TV: 4551
4. TVR 1: 4410
5. Realitatea TV: 4012
6. Acasă TV: 3593
7. Antena 3: 3376
8. Național TV: 3315
9. Kanal D: 3207
10. OTV: 2867

Pare că e cam la fel cu topul de ratinguri, dar sunt câteva schimbări interesante:

Televiziunea/rating mediu pe zi (mii telespectatori)
1. Pro TV: 382
2. Antena 1: 326
3. Acasă TV: 169
4. Realitatea TV: 162
5. Kanal D: 132
6. TVR 1: 108
7. Prima TV: 106
8. Antena 3: 101
9. OTV: 71
10. Național TV: 62

Asta e ceea ce se vede în general în presă și e normal să fie așa. Televiziunile tabloide (OTV, Kanal D) se situează mai jos, ca reach, decât ca rating. Brandurile mari, respectabile sau vechi ating în schimb mai mulți telespectatori. Am încercat să dau o interpretare mai detaliată în “Evenimentul zilei”.

10 thoughts on “Topul televiziunilor după reach”

  1. Oare sa nu aiba nicio influenta posibilitatea (strict tehnica) de a avea acces mai facil sau mai putin facil la acel post ? Eu cred ca da. Ca nu e totuna sa infigi un cablu in mufa, sa-ti pui o antena simpla sau sa platesti la cablu.

  2. Iulian,
    crezi ca mai poate avea cineva incredere in datele de audienta dupa ce baietii de la GfK au creditat Antenele cu 2 (doua) puncte de rating (in total) cand acestea erau in revizie tehnica si emiteau mira de control?

  3. Situatia descrisa de mai sus de “Codrut” nu este neaparat vina GfK , ci mai degraba comportamentului unor participanti la panel , care uita sa apese un anumit buton cand nu se mai uita la televizor . Acesta e un fenomen general in toate studiile de acest tip , oriunde in lume , e nevoie de o educare si responsabilizare a celor din panel , care nu fac asta gratis , deci pot sa faca si un efort , si sa foloseasca corect peoplemeter-ul chiar daca parasesc 3 minute televizorul pt. a merge la toaleta , si la fel sa incerce sa nu adoarma cu televizorul deschis pe un anumit post .

  4. @Alexandru Sipos: nu trebuia sa-mi pui numele in ghilimele. Am postat intotdeauana cu numele meu real. Pseudonimele sunt bune pt. Second Life.

    Oricum scuza ca “panelul e needucat” e subtire. GfK isi asuma aceste cifre, incaseaza o gramada de bani pt. ele si, mult mai important, pe baza acestora se decide o piata de peste 300 de milioane de dolari. Pentru atatia bani, e de asteptat si o responsabilitate pe masura.

  5. Eu cred ca nu GFK isi asuma cifrele ci ARMA, nu? S-a pus batista pe tambal si de data asta, ca flacaii de la GFK le-au sucit mana la spate si i-au amenintat ca inchid robinetul cu cifre si pe urma de unde decontari cu clientii? Life’s a bitch and then we make some GRP’s… 🙂

    @Comanescu: ar fi bine sa explici mai clar care sunt definitiile termenilor (ce e ala reach (000),, Av Rch si asa mai departe).

  6. Ramin la parerea ca situatia in teren e cu totul alta decit o arata pielometrele alea de care tot vorbiti voi. Cind omul nu are de unde erdeeshi si iupicei baga o sirma in gaura aia din spate si prinde ce poate.
    Iulian precizeaza ca e vorba de “all urban“. Dar voi pe la tara ati mai fost ?
    Nici nu ma mira ca vad iarasi manipulare; chiar si panelistii aia sunt oameni si maninca, nu-i asa ? Exista metode STRICT TEHNICE mult mai sigure decit panelistii dar de, costa mult si spun adevarul…

  7. Si la mine , acum cativa ani, au venit baietii de la AGB data reaserch ( fosta companie de masurare a audientei) sa-mi puna ace aparat pe TV, mi-au explicat ce trebuie sa fac, pe cate butoane trebuie sa apas daca imi vin musafiri si am tras concluzia ca nu mai am timp nici sa beau o cana cu apa, am zis ca nu vreau sa ma fac procesator de date de audienta si am renuntat. Gfk transmite pe ce apasa participantii. Pe mine mai mult de-o telecomanda ma ameteste.

  8. Domne, da, peoplemetrele e nasoale – în consecință, hai să le dăm foc, după care să dăm foc și la televiziuni și prezentatori – că ce rost mai are dacă nu știm pentru câți și cum emitem? Și-apoi, la ce ne-ar trebui publicitate? De mâine, să se facă o lege ca toate posturile să dea Liiceanu la tot cartierul pe gratis, iar angajații să dea bani pentru onoarea de a face emisiuni. Atunci n-o să mai avem nevoie chiar deloc de peoplemetre, fiindcă o să se știe din start: poporul e avid de cultură (în ciuda ziariștilor răi și urâți care-l îndoapă cu gunoi) și Liiceanu va atinge audiențe maxime, câte-un român uitându-se pe două posturi la el în același timp, inclusiv Patapievici, despre care am o bănuială perenă că ar avea două capete.

    Hai că m-ați enervat cu strâmbăturile voastre. Nu zice nimeni că totul e perfect, dar zău.

  9. Dupa doua saptamini de la acest articol gasesc niste date care confirma oarecum ceea ce am spus mai sus. Sunt niste statistici clare privind audienta si modalitatile tehnice prin care s-a ajuns la aceste audiente.
    Daca nu merge link-ul: pe site-ul Ministerului Comunicatiilor despre tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra. Sa incercam:

    http://www.mcsi.ro/index.php?id=16&lege=487

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *