Startul lui Băsescu, fotbalismul lui Oprescu, stângismul lui Antonescu. Împreună, bineînțeles, cu Geoană
O invitaţie pe care am primit-o ieri dimineaţă de la Realitatea TV, ca să vorbim despre strategii de campanie şi candidaţi, m-a obligat să-mi fac temele cu privire la prezidenţiale. Fiindcă am făcut oarece săpături, vă propun şi vouă nişte concluzii care mi se par interesante:
1. Startul lui Traian Băsescu e bun. Cum argumentam şi aici, referendumul pentru unicameral e o idee portantă, actualul preşedinte are un program în sens public (şi nu al maculaturii de pe site-uri), cam minimal ce-i drept; unicameralul nu e o idee dezbătută în public serios şi nici nu mi se pare coloana vertebrală a unei campanii valide, dar e mai mult decât nimicul celorlalţi candidaţi. (Din nou, nu mă refer la programele pe puncte ale acestora, ci la lucrurile pentru care militează explicit.) Prin “De ce le e frică, nu scapă”, mesajul care a început să se vadă mai des decât “Băsescu pentru România” pe outdoor-uri, prezidentul pune în defensivă ceilalţi candidaţi şi formulează un enunţ negativ, aşa cum ne-a obişnuit, dar cu conotaţii constructive-pozitive, prin rudimentul de program (referendum).
2. Sloganurile sunt relativ civilizate, dar nu excelează cu nimic, la candidaţii importanţi. Să ne reamintim, în ordine alfabetică:
Antonescu: “România bunului-simţ”
Băsescu: “Băsescu pentru România”
Geoană: “Învingem împreună”
Oprescu: ”Hai, România”
Probabil că al lui Oprescu e cel mai curajos, iar al lui Geoană, cel mai conformist, cam cum zicea şi Şuţu. Al lui Antonescu seamănă cu ce aş fi aşteptat de la liderul PNL, dar, din păcate, {Mai mult…}
)
