Dragoș Stanca vine cu o bombă oarecum previzibilă: ziarele locale a lui Adrian Sârbu se închid. Cum și de ce poate fi o bombă previzibilă? Motivul ține de criză și de dinamica relației dintre Adrian Sârbu și CME, compania la care cunoscutul proprietar de media român a devenit de câteva luni COO, adică numărul unu executiv.

Publimedia, compania pe care Adrian Sârbu își derulează majoritatea operațiunilor de presă scrisă (cu excepția “Gândul”, care e editat de Crucișătorul SRL), este, conform mai multor voci din interiorul companiei, o afacere construită pentru exit. Cu alte cuvinte, Adrian Sârbu a construit o cotă de piață și o reputație pentru a primi bani pentru el însuși și pentru dezvoltarea afacerii de la un investitor străin, puternic. CME, partenerul lui Adrian Sârbu, a fost puternic afectat de criză, ca și alte mari companii de media, și recent a vândut 31% din companie către gigantul Time-Warner [UPDATE: Lucian atrage atenția mai jos că de fapt e vorba de o majorare de capital și nu de o vânzare. Într-adevăr, e o companie cotată la bursă și au fost achizționate o mulțime de acțiune de două tipuri.] În situația dată, e puțin probabil că business-ul fondat de Ronald Lauder și condus azi de Sârbu ar mai putea fi interesat de investiții masive în România.

Conform BRAT.ro, localele lui Adrian Sârbu însemnau Bănățeanul, Bihoreanul, Clujeanul, Hunedoreanul, Ieșeanul și Sibianul. Știrea e mai tristă pentru angajații acestor publicații (și pentru presa locală din România în general) decât pentru editor, fiindcă acesta nu face decât să se ajusteze firesc la criză. Dacă vreți, Adrian Sârbu își face un fel de operație de apendicită necesară, mai curând decât cine știe ce fel de chirurgie majoră și spectaculoasă. Pentru el, e vorba cel mult de un semi-eșec, fiindcă dacă n-ar fi apărut criza, probabil că întreaga poveste s-ar fi copt încet și ar fi ajuns la rentabilitate. Faptul că una din cele trei rețele de presă locală din România dispare pur și simplu spune în schimb multe despre potențialul unei prese independente locale sau regionale. Știm că micii independenți din provincie sunt de regulă clientelari politic și că marile scandaluri de șantaj și altele asemănătoare nu din București vin, cel puțin până la proba contrarie. Nerentabilitatea publicațiilor locale gândite curat, cu finanțare din publicitate și un public neneglijabil, spune multe despre simțul comunitar și local al românilor în general, dincolo de problemele de adecvare pe care le-ar putea avea profesioniștii.

Înapoi la viitorul lui Adrian Sârbu, dacă ceea ce știu eu este actual, ultimele cinci procente deținute de vizionarul media în televiziuni (PRO TV SA și Media Pro International) vor fi puse pe masă în noiembrie anul acesta. Ultima tranzacție, în care Sârbu i-a cedat lui Lauder de la 90 la 95 la sută, a însemnat 49,5 milioane de dolari pentru românul cu cel mai mare succes din lumea media.

În noua configurație, e de văzut ce se întâmplă și cu restul asseturilor de print ale lui Adrian Sârbu. Pentru unele dintre site-uri, din câte am auzit, se poartă niște discuții cu cel puțin un alt mare publisher.

P.S.: Numai de bine celor de la “localele” lui Sârbu, fiindcă am întâlnit în rețeaua respectivă oameni de cea mai bună calitate profesională. Știu că cel puțin într-un caz decizia urma să fie anunțată la ora 17.00 și blogurile au luat-o înaintea managementului, ca și în alte cazuri.