Week 39: Dacia and PRO TV, the most visible Romanian brands

Fewer readers go to the print editions of newspapers and magazines for information. Starting October, the Romanian Audit Bureau of Circulations, or BRAT, is to monitor the video and audio traffic via Internet websites. The most visible Romanian brand in the media is the Dacia car-maker, while the strongest Romanian brand is Borsec mineral-water bottling plant. {Mai mult…}

Week 32: The losses of Romanian televisions, internet usage in Romania and World Cup Ratings

The advertising sales of Romanian televisions dropped by 33% from last year, WAZ sold its participation in Romania and Romanian internet users prefer news sites to social networks. The World Cup final scored the best TV ratings in July, on the first channel of the public television. {Mai mult…}

De ce e Esca Esca

Andreea Esca face, în decembrie, 15 ani de când spune “Bună seara” la ora 19.00, la PRO TV. E prea mult? Prea puţin? Sau exact cât trebuie?

Esca nu e preferata intelectualilor, dar nu are cum să fie aşa ceva, fiindcă televiziunea, mai ales cea gen PRO TV, e o afacere de mase. Nu transmite despre ea însăşi decât “prezentatoare de ştiri”, atunci când apare la TV, iar în alte locuri e mai scumpă la vedere decât alte vedete. E vizibilă destul de rar prin presă, inclusiv presa PRO, unde ar putea apărea uşor.

Dar nici nu prea are nevoie. {Mai mult…}

Moartea TVR: cine profită de ea?

Faptul că legea TVR s-a poticnit din nou, la Senat, e genul de ştire care m-a făcut să mă satur de “importanta” zonă a presei “mari” şi să mă duc spre online şi altele în ceea ce scriu în ultima vreme. Lucrurile sunt previzibile, triste, enervante, fără ieşire: o să avem o televiziune publică de doi lei, din diferite motive, dintre care primul e acela că politicienii nu vor să schimbe legea care plasează instituţia menţionată la remorca partidului sau coaliţiei la putere.

Reforma TVR e o melodie pe care politicienii de toate culorile o fredonează de prin 2004, mai ales în campanie. Apoi, cu proiectul de lege se întâmplă “ceva” şi se poticneşte. Ar mai fi ceva de zis? Eu cred că da. Dacă televiziunea publică e o problemă fără soluţie şi importanţa ei va continua să se diminueze, care mai e rolul mass media în sistemul politic al României? O televiziune publică se lega de interesul public, apărarea valorilor democratice şi aşa mai departe. Acum, pare-se, retrogradăm TVR-ul la un rol nominal în sistemul nostru politic. Televiziunile private vând “marfă”. Entertainment, tabloidizare fără relevanţă politică. Ce punem sau ce apare în loc?

1. SCHIMB DEMOCRAŢIE PE ENTERTAINMENT. DTH-UL CREŞTE NU ÎN DETRIMENTUL CABLULUI, CI AL TELEVIZIUNII TERESTRE
Aşa spun o serie de cifre GfK, incluse în Media Fact Book 2010: dacă în 2007 televizunea era recepţionată în România 13,5% terestru şi 15% prin DTH, în 2009 avem 7,6 la sută terestru şi 23,2% DTH. Ce înseamnă televiziune terestră? {Mai mult…}

De ce iubesc România, te iubesc

De la Sfânta Parascheva, un reportaj de Toni Dohotariu:

Se dovedeşte că esenţa reportajului e să fii acolo unde trebuie, atunci când trebuie şi să pui întrebările care trebuie puse.

P.S.: Da, ştiu, am lipsit de pe blog în ultima vreme, iertaţi-mă, am mai avut o treabă virtuală solicitantă, o să vă arăt în curând despre ce e vorba.

Digitalizarea TV: o miză de miliarde pentru PRO, Antena și tot restul, subiect neglijat

De ce mă uit pe Wall-Street.ro: din când în când vine cu ceva foarte important, de negăsit în altă parte. De data asta, în titlul Strategia de trecere la televiziunea digitala terestra, aprobata de Guvern se ascunde un balet de miliarde de euro, care va schimba fundamental piaţa TV din România.

Aşadar, vorba lui Răzvan Dumitrescu: până la 1 ianuarie 2010, Guvernul va aloca două multiplexuri digitale. Ce e un multiplex: o frecvenţă în care încap patru sau şase (în funcţie de soluţia aleasă – nu am când să mă documentez, acest post e mai curând un capăt de fir pentru prietenii din departamentele de media) televiziuni. România trebuie să treacă integral la emisie digitală terestră (DVB-t, adică prin antenă, nu cablu sau farfurii de satelit) până la 1 ianuarie 2012. Pe spectrul de frecvenţe digitale încap de patru-şase ori mai multe posturi decât pe cel analogic, la calitatea actuală, ceea ce e un avantaj pe termen lung. Dar, pe termen scurt, zonele sărace ale României, cele care aveau acces numai la TVR, rămân “scoase din priză” (în Europa şi SUA asta se numeşte “analogue shutdown”), fără acces la TV. Semnal va exista, de la televiziunea publică, dar el trebuie convertit în cazul televizoarelor mai vechi cu ajutorul unui set-top box (o cutie de pus pe TV cum e aceea de la providerii de DTH), care e destul de costisito.

Aşa se vede problema din punctul de vedere al dreptului la informaţie, adică politic. E drept, România va fi mai puţin afectată de tranziţie, fiindcă este, comparativ cu alte ţări, mult mai cablată/racordată la DTH. Din motive de istoricul industriei, suntem într-o situaţie cu totul diferită faţă de Marea Britanie, unde, dacă stai la hotel, poţi prinde 30 de posturi prin antenă. La toate acestea se adaugă însă şi miza enormă de business, despre care vorbeam la început.

Cele două multiplexuri digitale înseamnă opt (sau 12) frecvenţe naţionale pentru posturile publice şi mai ales private din România, în situaţia în care cu excepţia TVR, niciun post TV autohton nu are acoperire naţională. PRO TV, Antena şi tot restul sunt conglomerate de frecvenţe analogice locale, acordate separat, pe care marii owneri de media din România le-au construit ca să poată vinde advertiserilor o acoperire naţională sau cvasi. Miza e clară. {Mai mult…}

Nesimțita dracului, a venit și anul ăsta: Paianjenul Văduva Neagră lovește din nou

Măruţă mi-a dat linkul ăsta şi am dedus că Paianjenul Văduva Neagră e la locul ei sau al lui, acolo unde am găsit-o în august 2004, când eram la Realitatea TV. Apoi l-am găsit pe Pierre Barbu care a găsit-o la rândul lui pe Văduva Neagră la PRO TV, unde aceasta a mâncat pe altcineva. Pe Stirileprotv.ro e de acum vreo 20 de zile:

Bineînţeles, din ştire lipseşte Văduva Neagră, femeia zice că a muşcat-o ceva, dar nu ştie ce, iar un doctor adaugă că Văduva Neagră nu face decât să pişte puţin persoanele care n-au alergii sau alte probleme. Mai vedem nişte gogomârle care locuiesc într-un borcan, fără aerul că ar putea face vreun rău cuiva, alergic sau nu. Pe tanti Ilknur Pintilie, care face voodoo pe nisip în ştirea de mai sus, am prins-o la Realitatea acum cinci ani, dar {Mai mult…}

Povești cu Adrian Sârbu

Adevărul a făcut un profile mai extins, iar eu am scris în “Evenimentul” de sâmbătă pe tema ascensiunii lui Adrian Sârbu. E remarcabil cum pentru acest om, criza a fost o oportunitate. Cum ziceam sâmbătă:

Prin 1994, un oarecare Adrian Sârbu îşi scotea stafful de la Mediafax şi Pro FM la o bere Corona, nemaivăzută de mulţi dintre angajaţi, şi nişte alune un pic râncede.

Le explica despre televiziunea pe care voia să o facă, cu totul altceva decât TVRul vremii. Televiziunea, spunea Adrian Sârbu după ce mai cerea o tură de “boabe” chelnerului, era numai unul din lucrurile pe care le avea în cap. Va fi un imperiu media care să aibă de toate, de la reviste la cinematografe. Aşezat la masa ca de nuntă, stafful îl privea ciudat. Mulţi nu îl credeau pe cel aflat în fruntea bucatelor, pentru că bucatele erau mai curând vise decât “boabe” râncede şi nu ţineau de foame. Alţii, mai puţini, l-au crezut.

Antenele reacționează la oferta de 100 de euro/GRP a PRO-ului

Ceea ce presupuneam s-a întâmplat: Antena 1 a reacţionat la oferta de fidelizare pe GRP-uri a PRO-ului, cea cu 100 de euro pe punct peste un anume volum. Preţul comunicat de CLIR Media este de 89 de euro pe punct pe Antena 1, în limita a 25% din GRP-urile consumate în luna anterioară. Oferta e mai agresivă decât a PRO TV-ului şi va avea efecte asupra vânzărilor pe televiziunile de nişă, cum spuneam ieri.

Oferta CLIR

Criza GRP-urilor - ce se întâmplă dacă PRO TV dă cu 100 de euro punctul?

Tot la capitolul “n-am avut timp de ele”, o informaţie foarte interesantă, de acum două zile, de la PRO TV. Tolo zice că de la 1 mai, PRO-ul vinde GRP-uri la 100 de euro punctul celor care vor să cumpere peste bugetul convenit.

Sună destul de aiuritor pentru cei care nu se pricep la vânzări, de aceea am cerut şi eu nişte insight-uri la oameni care ştiu mai bine ca voi şi ca mine. Anul trecut un punct de rating (GRP) ajungea până pe la 300 de euro la televiziunile mari (sau chiar 450-500 în programe vândute premium), de aceea scăderea de preţ e la prima vedere bizară şi sinucigaşă. Nu e aşa. Tolo spune că în oferta lansată de PRO TV, numită “Programul Stimulus”, e vorba de GRP-urile consumate peste ceea ce a fost convenit, aşa-numite “GRP-uri de recompensă”. Cu alte cuvinte, nu e vorba de o scădere bruscă de preţ global la o treime, ci de un stimulent ale cărui efecte se vor resimţi în timp. {Mai mult…}