Expansiunea Patriciu-Sârbu-Vîntu în țările limitrofe

Proprietarii români de media (ca să nu le zicem moguli, pentru că aici intră şi Adrian Sârbu) şi-au lărgit frumuşel aria de interese în Balcani şi alte ţări estice, în ultima vreme. CME-ul condus de Adrian Sârbu a anunţat azi încheierea unei tranzacţii aşteptate: vânzarea bTV, liderul pieţei bulgăreşti, împreună cu două canale de cablu (bTV Cinema şi bTV Comedy), plus 74% din compania de radio a grupului, Radio Company C.J., pe 400 de milioane de dolari. Ar fi momentul pentru o scurtă socoteală, în ordine alfabetică:

Patriciu: A achiziţionat Blik, fostul tabloid Ringier, şi după Răzvan Corneţeanu, sondează pieţele din Georgia, Moldova, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. O sursă relatează despre operaţiuni avansate în Georgia, când am fost în Moldova se auzea deja despre Patriciu în mod imprecis. Se ştie că Adevărul Holding mizează, deocamdată, pe print, cu excepţia unei case de producţie TV.

CME/Sârbu: Cehia, Croaţia, Slovacia, Slovenia şi Bulgaria (unde deţinea deja Pro.BG şi Ring.BG). A ieşit din Ucraina, unde a vândut cu 300 de milioane Studio 1+1 şi Kino. Se dovedeşte că banii au fost folosiţi pentru achiziţia din Bulgaria, ceea ce înseamnă, aşa cum spune şi Sârbu în comunicatul linkuit, o repoziţionare pe Balcani şi ţările în curs de aderare. La asta se mai adaugă ceea ce o sursă mi-a descris ca implicări ale lui Sârbu în nume personal, în Serbia şi Muntenegru. O altă sursă vorbeşte despre vânzarea formatului de la “Băieţi buni” (grozavă idee, realizare cum s-a văzut) în Ungaria.

Vîntu: Publika (Realitatea TV din Moldova) pe lansate, termenul iniţial era 15 februarie, dar {Mai mult…}

Cum s-a împărțit presa la moguli (și alții) în 2008

Am mai zis aici acum câteva săptămâni că lucrez la o carte pe nume “Cum să devii un nimeni”, despre mecanismele notorietăţii, branduri personale şi piaţa media din România. Un capitol e despre “cei cinci mari” din media românească, adică Sârbu/CME, Vociulescu, Ringier, Patriciu şi Vîntu. Cum se-mparte prăjitura publicului între ei? Piaţa cotidienelor cu plată, cea a revistelor glossy şi cea a televiziunilor arată cam aşa:

Cotidiene

Cote de piata dupa proprietar, cotidiene

Pe titluri şi tiraje, socoteala e după cum urmează:
Ringier România = Libertatea, Evenimentul zilei = 276.800
Alţii = Cancan, România liberă, Ziua, Gardianul = 173.029
Patriciu = Click!, Adevărul = 172.212
Voiculescu = Gazeta Sporturilor, Jurnalul naţional = 154.819
Sârbu = PRO Sport, Gândul, Ziarul financiar = 95.116
Vîntu = Cotidianul, Business Standard = 25.715
Total piaţă = 897.691

Şi aici, şi mai jos, e vorba de tiraje vândute şi ziare cu plată (am exclus “Adevărul de seară”, răposatul “Compact”, “Ring”, “Curentul”. Mai lipsesc ziare care nu au încă cifre pe site-ul BRAT, ca Financiarul lui Voiculescu. Dacă luăm în calcul informaţiile neoficiale despre Ziua şi Gardianul la Vîntu, cota de piaţă a acestuia se dublează aproape (vreo 20 de mii de exemplare în plus, din cele două titluri).

Reviste glossy de femei

Este a doua cea mai puternică piaţă de print, care include jucători puternici specializaţi, ca Edipresse A.S. şi Sanoma Hearst România.

Cote de piata, reviste

Am luat în calcul numai lunarele magazin (fără titluri specializate) pentru femei. {Mai mult…}

Despre meciul lui Băsescu cu grupurile media

Ceea ce a spus Băsescu la TVR mi se pare mai curând premeditat decât la întâmplare. Ne mirăm că preşedintele ar putea să-şi pună mai multe zone importante din media în cap, dar de fapt nu-l costă. De ce? Asta încerc să argumentez în Evenimentul zilei.

Mogulograma presei românești (II)

Am arătat în prima parte că Ringier şi Voiculescu au făcut profituri remarcabile în 2007, cel puţin dacă sumăm rezultatele de la firmele pe care le-am putut găsi la Ministerul Economiei şi Finanţelor. Sârbu a ieşit pe minus cu aproximativ 5,7 milioane de euro, dar rezultatul nu e unul înspăimântător, dacă ne gândim că în costurile COO-ului CME s-ar putea regăsi şi preţul Pro Sport, achiziţionat în 2007 pentru o sumă despre care s-a spus că e şapte milioane de euro. Continuăm cu rezultatele lui Vîntu şi Patriciu, ultimii veniţi în lumea celor “cinci mari” din media românească, despre care spuneam că e logic să aibă pierderi mai mari, dat fiind faptul că şi-au constituit structurile de print din 2005 încoace. Pentru început, încă o dată, topul profiturilor nete şi al pierderilor nete:

Ringier România: 28.427.137
Voiculescu: 10.012.587
Sârbu: -19.129.939
Vîntu: -22.666.223
Patriciu: -29.882.214

Vîntu: A avut o expansiune notabilă în ultimii doi-trei ani, mai ales prin fagocitarea Grupului “Academia Caţavencu”. Modul cum au evoluat lucurile e cunoscut. Pe undeva, ceva din cele 22,7 milioane pierderi de pe Caţavencu SA, Poligraf SRL şi IQ Editex.

Cifrele “Ziua SRL” – care nici nu a fost asumată oficial de Sorin Ovidiu Vîntu – nu sunt încă disponibile la Ministerul Economiei şi Finanţelor. Situaţia pe cele trei firme cunoscute e totuşi interesantă prin comparaţie cu 2006 (date în RON): {Mai mult…}

Mogulograma presei românești (I)

Cei “cinci mari” din presa scrisă au avut un an în care au contabilizat pierderi – sau au crescut uşor -, lucru normal dacă ne gândim la investiţiile realizate în presa scrisă. Ultimele date de la Ministerul Economiei şi Finanţelor (M.E.F.), privind bilanţurile pe 2007, păstrează Ringier România în poziţia celui mai rentabil grup de print de la noi, însă fără prea mari creşteri din 2006. Al doilea clasat şi celălalt “profitabil” din 2007, grupul Voiculescu, a avut un an bun, cu pierderi doar pe “Felicia” şi “Tango”. Firmele lui Adrian Sârbu înregistrează, per ansamblu, pierderi considerabile, dar ar putea fi vorba şi despre preţul plătit pe Pro Sport, despre care s-a spus că e 7 milioane de euro. Vîntu pierde mai puţin decât Patriciu conform situaţiei firmelor cu bilanţuri prezente la Ministerul Economiei şi Finanţelor, dar situaţia Adevărul SA, editorul de pe vremuri al “Adevărului” nu este vizibilă, cel puţin deocamdată.

Oaia neagră a presei româneşti e în orice caz ziarul “Gândul”, care a pierdut 2,2 milioane de euro în 2007, aproape dublu decât în 2006.

Hăţişul companiilor de media – precauţii metodologice
În afară de Ringier, grupurile de media din România îşi desfăşoară activitatea pe o structură destul de complicată de firme. Grupul Voiculescu, de pildă, include nu mai puţin de nouă companii, dintre care Grupul Media Camina SA şi IX Press SRL nu au cifre la M.E.F. Clasamentul după cifre de afaceri din 2007 al editorilor este următorul, în RON, urmat de profitul sau pierderea netă, după caz: {Mai mult…}