Pentru că m-am enervat destul de tare încercând să citesc despre rezultatele referendumului din Moldova, aflaţi de aici ce (presupun că) s-a întâmplat: referendumul pentru modalitatea de alegere a preşedintelui are şanse mari să fie invalidat, fiindcă ultimele rezultate despre prezenţa la vot se referă la aproximativ 30%, în timp ce pentru validarea referendumului e necesară o treime din totalul alegătorilor. Dacă lucrurile rămân aşa, cei 90% care s-au pronunţat pentru alegerea directă a preşedintelui nu contează.
Motivul pentru care scriu ştiri de politică moldovenească aici e că povestea e pusă, de nu înţelegi nimic, doar {Mai mult…}
Celor care se aşteptau să găsească postări noi şi ritmice aici, iertăciune. Am avut un decembrie foarte plin de treburi: două studii de ong, presa.nu plus clienţii uzuali. Până la urmă, deşi nu-mi venea să cred că voi răzbi cu munca, am isprăvit-o şi acum sunt pe plecate către aeroport, fug o săptămână în Israel, în ceea ce s-ar putea numi vacanţa mea pe 2009. Ca să compensez cumva lipsa de subiecte de-aici vă propun vreo două lucruri:
- o poveste din Republica Moldova, despre gardul de sârmă ghimpată de la Ungheni, de pe presa.nu.
- în loc de tendinţe, predicţii pentru piaţa media şi nu mai ştiu ce, infamiile astea pe care le-am scris pentru Sutu.ro. Nu cred că se pot spune multe lucruri clare şi previzibile, la modul serios, despre ce va fi în 2010 în zona media. Cred că o să fie mare gălăgie politică în 2010 şi această gălăgie va influenţa fix ce se-ntâmplă în zona televiziunilor de ştiri şi a ziarelor quality. Va câştiga pe termen lung cine ştie să valorifice mai onest şi jurnalistic acest gen de tărăboi, mai ales dacă ne gândim că o să intrăm în campanii electorale odată la doi ani din cauza decalării alegerilor. Judecata e valabilă inclusiv pe net.
Cei din urmă vor fi cei dintâi, zice vorba aceea pe care nu ne prea vine s-o credem. Eu însă am găsit o confirmare a ei în ceea ce se întâmplă cu câteva televiziuni din Republica Moldova – şi cu ocazia asta aflaţi şi ce-am căutat la Chişinău zilele trecute. Ca să n-o mai lungim şi fiindcă “imaginile vorbeşte”, aşa arată un studio de televiziune locală din Basarabia, mai exact, Sor TV, din Soroca:
La prima vedere, situaţia e problematică rău: chestia care seamănă cu un catafalc e o mini-scenă de teatru de păpuşi, unde se încaieră două personaje – înţeleg că e adaptarea unui show cu succes în spaţiul de limbă rusă; muşamaua albastră e decorul pentru un talk-show, icoanele de după el sunt o emisiune religioasă şi în spatele fotografului, adică al meu, mai sunt vreo două muşamale, pe care se filmează diferite chestii, am uitat ce. Uşa din fund duce către un soi de MCR al televiziunii, care, mă rog, nu prea mixează nimic cu nimic fiindcă televiziunea e ceea ce vedeţi plus vreo două birouri la parter.
Totuşi, aşa, mică şi necăjită cum pare, Sor TV e legată de povestea asta de mai jos, care vine un pic din viitor:
De la exhibit A la exhibit B e un proiect IREX Moldova, legat de o reţea de televiziuni locale. Ce se vede în fragmentul filmat e aşa: Soroca (vocea e chiar a unei fete de la televiziunea din prima poză) discută subiecte cu Chişinăul prin Skype. Reţeaua are, în momentul de faţă, şapte televiziuni şi se pune la cale cu sprijinul {Mai mult…}
Asociaţia Presei Independente (API) din Republica Moldova are un ghid stilistic, aflu de la Brăduţ Ulmanu, care a participat la redactarea acestuia. Preiau ştirea fiindcă nu priveşte, aşa cum s-ar părea, doar presa moldovenească, ci şi pe cea de dincoace, care nu prea e în stare să-şi pună la punct astfel de documente nici măcar la nivel de redacţie. E o carenţă destul de gravă, mai ales în ultimii ani, când în birouri apar o mulţime de oameni de entry level. Lucrurile din ghidul API sunt în foarte mare parte aplicabile şi la ce se întâmplă la noi, drept pentru care vă propun să descărcaţi ghidul de aici.
Din aceeaşi gamă e de studiat BBC Style Guide, mai aplicat pe scriitura audiovizuală şi legat de engleză, dar cu destule principii utile chiar şi pentru ziariştii de print din România. Mai există la liber şi The Economist Style Guide, nu atât de centrat pe jurnalismul economic pe cât s-ar părea, iar pagina respectivă conţine şi un link către un text pe care îl recomand adesea la traininguri, “Politics and the English Language” al lui George Orwell – de studiat în România fiindcă ieşim dintr-o epocă în care limba de lemn a fost la putere. În fine, aici mai poate fi găsit Quick Associated Press Style Reference.
Un manual de stil cu aplicare generală la limba engleză este cel al lui William Strunk, “Elements of Style“. Apărut în 1918, acesta e domeniu public şi iarăşi – nu faceţi greşeala să vă închipuiţi că se referă doar la scrierea în engleză.
În fine, am făcut şi eu ceva asemănător pentru Realitatea TV, în 2004, vezi aici. Sunt câteva lucruri care ţin de ortografie şi forme corecte acum perimate, fiindcă norma s-a schimbat, dar sper să găsiţi restul util.
Mai ştie cineva linkuri către astfel de manuale online?
Aşa cum spuneam, revin cu o listă de lucruri (bune) de pe blogurile .md, culese la jurizarea pentru Blogovăţ, la care mi-au propus să iau parte Valeriu Tihai şi Artur Gurău. Ce vedeţi mai jos nu are legătură directă cu notele pe care le-am dat.
- Paul Hodorogea [Paul.Ziarulstrazii.com] ne clăteşte ochii cu un concurs de miss, fără a sări totuşi peste cal. Sau peste concurente.
- Alexandru Culiuc [Culiuc.com] scrie competent despre economie, pe un blog cu aspect grafic curat şi atrăgător.
- Soacra Mică [Soacramica.ladyclub.md] bagă feminisme dar la modul feminin (nu e un truism), sper să nu şi-o ia de la bărbaţii moldoveni.
- INconstantIN [.ro - nu ştiam că e moldovean] dă sfaturi avizate despre community building în jurul unui blog.
- Nicolae Apostu [Nicolaeapostu.blogspot.com] scrâşneşte pe tema imbecilităţii, reuşind s-o scoată la capăt deloc rău.
- Vasile Găluşcă [nu râdeţi, Galusca.com] polemizează cu AdAge şi n-o face rău deloc.
- Mihai Stipanov [Mihaistipanov.com] face un inventar de defecte ale marketeerilor din Republica Moldova valabil şi dincoa’. {Mai mult…}
E vorba de Moldova de dincolo de Prut, se încheie pe 21 martie, blogul festivalului e aici, iar eu mă laud să fac parte din juriu. Dacă fac descoperiri interesante prin .md, o să vi le comunic.
