Tag Archives: Lars von Trier

, , ,

Când funcționează publicitatea negativă

În epoca rețelelor sociale, reacțiile stârnite de un brand propriu-zis sau de un brand-persoană sunt imposibil de controlat în proporție de sută la sută. Dacă ne gândim și la competiția acerbă în care se află aceleași branduri și persoane pentru atenția publică, pare firesc să crezi în butada: “Nu există publicitate/reclamă negativă”. Dar, în principiu, asta e valabil doar în unele cazuri. Continue reading

Uncategorized

Nymph()maniac: sunt filme care n-au nevoie de cronică

Campania de promovarea mimează orgasmul fizic. Filmul îl mimează pe cel estetic, o să vedeți de ce.

Campania de promovare mimează orgasmul fizic. Filmul îl mimează pe cel estetic, o să vedeți de ce

Sunt fan von Trier, dar până la Dogville inclusiv. De la Antichrist am ieșit după vreo 20 de minute, Melancholia l-am văzut cu admirație pentru calofilia imaginii – nebanală pentru un regizor care a început cu Dogma 95, care e opusul -, dar nu prea convins de personajele care mi s-au părut previzibile sau schematice. Vă povestesc toate astea ca să înțelegeți că pentru Nymph()maniac aveam așteptări în același timp ridicate, date de campania de marketing, și scăzute, date de ce-am găsit în ultimele filme ale regizorului. Credeam că va fi ceva șocant, dar mi-era teamă că nu voi cupla cu toată povestea, n-o să am vreo revelație sau, vorba lui Aristotel, catharsis.

Astea au fost așteptările. Dar, după ce-am văzut, am ieșit și de la Volume 1, și de la Volume 2 cu o senzație asemănătoare: fără să cuplez cu filmul propriu-zis, dar puțin mirat de așteptările scandaloase și scandalizate. E Nymph()maniac (încă) un flop al danezului? Părerea mea e că e altceva, și nu neapărat film. Continue reading