Tag Archives: forme fără fond

România plagiatoare și rădăcinile ei

Despre plagiat s-a tot vorbit în ultimii ani, mai ales în legătură cu politicienii. Dar, undeva sub știrile de-a-ntâia, în societatea românească există o pânză freatică de fenomene intelectuale (în sens larg), din care se naște blamata ciudățenie a copierii neasumate. Un inventar al acestora e util.

Plagiatul a fost o temă de notorietate pe la începutul anilor ’90, pe când Eugen Barbu încă trăia. Printre acuzațiile la adresa acestui scriitor e și o frază memorabilă de la vremea respectivă, a lui Nicolae Manolescu. Înainte de a decide dacă domnul Eugen Barbu e un mare scriitor sau un scriitor mai puțin important, trebuie să vedem dacă acesta e sau nu e scriitor, cât din opera lui e copiată, spunea pe atunci criticul literar. Întreaga poveste avea și o încărcătură politică, fiindcă răposatul autor era plimbat la vremea respectivă de Corneliu Vadim Tudor ca o relicvă făcătoare de minuni, pe la evenimentele României Mari. Continue reading