Televiziunea ca superstiție

Beleaua numită televiziuni de știri – în realitate, posturi de propagandă și sforărie politică – deranjează, cel puțin declarativ, mai tot românul imparțial. Totuși, se zice, e o belea de care nu putem scăpa, fiindcă televiziunile fac și desfac opțiunile de vot, iar sărăcia din piața media obligă tot mai mulți patroni, jurnaliști, realizatori să-și vândă conștiința. Argumentul cel mai frecvent, pentru această teorie, e fulminanta evoluție a Antenei 3. Și totuși, lucrurile nu sunt ce par a fi.  (more…)


Cum a scăldat-o Marina Almăşan după ce-a dat-o de gard cu Revelionul

“Etnomanele şi europretenţii”, zice “Evenimentul zilei” într-un articol de Anca Simionescu şi Ramona Dragomir, care face analiza Revelionului. E o analiză la locul ei; autoarele au vorbit şi cu responsabilii de programe, printre care Mona Segall şi Marina Almăşan, câştigătoarea (PRO TV) şi surpriza neplăcută (TVR 1), dar mi-au solicitat şi mie părerea. Mă rog, nu de ce spun eu acolo e vorba. Atunci când discuţi cu oamenii direct implicaţi, obţii lucruri interesante. Citiţi, de pildă, ce spune stimata doamnă Almăşan: “Nu orice program care nu atinge audienţa scontată e un eşec.” Adică cum? Păi (more…)