Tag Archives: documentar

,

Attenborough

Fragment de documentar din 2013: Björk, cântăreața islandeză, se învârte în jurul unui schelet de dinozaur uriaș. Lângă ea șchioapătă vizibil un bătrân dichisit, cu cămașă bleu. Ce caută Björk la muzeu e clar: cântăreața face un documentar pe nume Biophilia, documentar care se lansează la pachet cu albumul cu același nume. Dar cine e bătrânelul dichisit care se-nvârte șchiopătând în jurul islandezei?

2013: Fragment din Biophilia Continue reading

,

McCullin, Iadul pe Pământ

Cipru, 1964: Don McCullin fotografiază conflictul dintre greci și turci. Un sat este evacuat sub supravegherea trupelor ONU. O bătrână costelivă, șubredă, încearcă să țină pasul cu ceilalți evacuați sprijinindu-se în două bețe, dar nu are spor, cu toate că un soldat britanic încearcă să o grăbească. McCullin îi face o poză, apoi îi spune unui prieten jurnalist: “E ridicol!” Lasă baltă aparatele foto, se duce și o ridică în brațe pe bătrână și o scoate din zona periculoasă. “Era ca o păpușă de cârpă care căzuse din mâinile unui copil”, își amintește după aproape 50 de ani fotograful.

De pe urma episodului s-a păstrat nu numai poza cu bătrâna, ci și o alta, realizată posibil de prietenul lui McCullin, cu acesta cărând-o în brațe. Întâmplarea e prima din documentarul McCullin (2012, regia Jacqui Morris) care definește dilema etică pe care și-a construit întreaga carieră celebrul fotojurnalist. La 77 de ani (la data filmului – 79, azi), McCullin este nu doar posesorul unei arhive care se întinde de la construcția Zidului Berlinului până la conflictul din Liban din anii ’80, ci și un vorbitor excepțional (și, apropo, dislexic).

Continue reading

Don McCullin despre Don McCullin

Pe măsură ce mă băbesc, îmi dau seama tot mai mult că a face jurnalism ca lumea implică niște costuri personale. Întotdeauna trebuie să renunți la ceva pentru cei cărora trebuie să le spui lucruri pe care nu le știu și de care au nevoie. Și nu e vorba numai de confort – și nici de situațiile propriu-zis periculoase în care te poți găsi. De toate astea scapi printr-un fel de abolire a instinctului de conservare. Ci de un anumit gen de încărcătură, pierdere a inocenței un pic biblică.

Lucrurile pe care le-am făcut eu în profesie sunt, bineînțeles, insignifiante față de adevărații și marii jurnaliști. Un exemplu de felul ăsta e Don McCullin, probabil cel mai cunoscut fotograf de teatre de luptă din lume (Vietnam, Irlanda de Nord), născut în 1935. După ce a devenit celebru pozând războaie, McCullin s-a convertit la peisaj și natură moartă. Pe lângă calitățile de fotojurnalist, are însușirea de a putea să se exprime concludent și convingător în cuvinte, lucru pe care-l face într-un documentar de pe BBC Scotland:

Fotografii de Don McCullin.