De ce nu pontează Ponta

Discutata şi discutabila Alianţă PNL-PSD începe să producă deconturi la politicienii care o compun. Victor Ponta, care părea mai puţin expus decât Crin Antonescu, devine unul dintre personajele afectate.

E adevărat, elecoratul anticomunist al PNL are mai multe motive să fie supărat pe asocierea cu PSD decât pe dos. Dar, fie din cauza calităţilor mediatice ale lui Antonescu, fie din cauza apatiei proprii, preşedintele celui mai mare partid de opoziţie – şi probabil, al partidului numărul unu în general din România – apare ca personaj secund în întreaga combinaţie. Cum s-ar spune, nu contează fiindcă nu pontează. {Mai mult…}

Antonescu. Dar Voiculescu?

Antonescu se alege cu o imagine şifonată de pe urma alianţei cu Voiculescu, au spus deja comentatorii politici. Ce se va întâmpla însă cu Dan Voiculescu?

Deşi a câştigat cu Antena 3, de câtăva vreme, prime-time-ul de la Realitatea TV, fondatorul Partidului Conservator şi al Intact Media Group a fost mai scutit de critici decât celălalt mogul foarte implicat în jocurile politice ale ultimilor ani, Sorin Ovidiu Vîntu. Oare de ce? Posibil, pentru că, de câţiva ani, Voiculescu {Mai mult…}

Ce-i lipsește lui Crin Antonescu

Ca foarte adesea, în cazul lui Crin Antonescu se dovedeşte că problemele de imagine apar pe probleme de substanţă a omului.

Călin Popescu-Tăriceanu este importator de maşini, iar Dinu Patriciu, petrolist şi mogul. Crin Antonescu, profesor de istorie. Cum se leagă asta de liberalism? Mult mai puţin decât în cazul unui Tăriceanu sau Patriciu. Dacă e să privim în spate, înţelegem mai bine ceea ce e Crin Antonescu prin faptul că actualul preşedinte al PNL a avut, la începuturile sale, o trecere prin Partidul Alianţei Civice. {Mai mult…}

Startul lui Băsescu, fotbalismul lui Oprescu, stângismul lui Antonescu. Împreună, bineînțeles, cu Geoană

O invitaţie pe care am primit-o ieri dimineaţă de la Realitatea TV, ca să vorbim despre strategii de campanie şi candidaţi, m-a obligat să-mi fac temele cu privire la prezidenţiale. Fiindcă am făcut oarece săpături, vă propun şi vouă nişte concluzii care mi se par interesante:

1. Startul lui Traian Băsescu e bun. Cum argumentam şi aici, referendumul pentru unicameral e o idee portantă, actualul preşedinte are un program în sens public (şi nu al maculaturii de pe site-uri), cam minimal ce-i drept; unicameralul nu e o idee dezbătută în public serios şi nici nu mi se pare coloana vertebrală a unei campanii valide, dar e mai mult decât nimicul celorlalţi candidaţi. (Din nou, nu mă refer la programele pe puncte ale acestora, ci la lucrurile pentru care militează explicit.) Prin “De ce le e frică, nu scapă”, mesajul care a început să se vadă mai des decât “Băsescu pentru România” pe outdoor-uri, prezidentul pune în defensivă ceilalţi candidaţi şi formulează un enunţ negativ, aşa cum ne-a obişnuit, dar cu conotaţii constructive-pozitive, prin rudimentul de program (referendum).

2. Sloganurile sunt relativ civilizate, dar nu excelează cu nimic, la candidaţii importanţi. Să ne reamintim, în ordine alfabetică:

Antonescu: “România bunului-simţ”
Băsescu: “Băsescu pentru România”
Geoană: “Învingem împreună”
Oprescu: ”Hai, România”

Probabil că al lui Oprescu e cel mai curajos, iar al lui Geoană, cel mai conformist, cam cum zicea şi Şuţu. Al lui Antonescu seamănă cu ce aş fi aşteptat de la liderul PNL, dar, din păcate, {Mai mult…}