Suspendarea a depins de o virgulă din Constituție

Nu că ar convinge pe cineva în circul actual, dar m-am uitat și eu în Constituție, să văd cum e cu “lovitura de stat parlamentară” și
“neconstituționalitatea lui Băsescu”. Forma oficială, de la Cdep.ro, ne dă următorul Articol 95, căruia-i fac paste aici și e important că iau dintr-o sursă oficială, cu paste, fiindcă o să vedeți că lucrurile se încurcă la o virgulă.

ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.

Știți că de la “fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției” a pornit tot scandalul, Curtea Constituțională a dat un aviz care a fost interpretat de fiecare în felul lui ș.a.m.d. De ce? Fiindcă din punctul meu de vedere, nu de jurist, ci de vorbitor care se pretinde mai avizat al limbii române, textul e confuz, în lipsa virgulei, care lipsă mi se pare neintenționată.

Ce poate însemna fragmentul de frază citat? Că președintele poate face diferite prostii, dar NUMAI cele cu care încalcă ȘI Constituția îl “predispun” la suspendare. Este ciudată interpretarea Curții Constituționale, cum că Băsescu a încălcat Constituția, dar nu grav. Există și încălcări mai puțin grave ale Constituției? E straniu să crezi așa ceva, dar uite că, citit în limba română, textul respectiv ne lasă să ne gândim și la asta, așa cum a făcut-o Curtea Constituțională (n-am motivarea, dacă greșesc, vă rog să mă corectați). Pe baza asta, Curtea Constituțională a spus ce a spus și Parlamentul a votat ce a votat.

Hai să punem virgula la locul ei – și o să vedeți de ce cred că e la locul ei. Dacă în Constituție era “fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituției”, situația se schimba cu totul. În termeni de sintaxa frazei, aveam o atributivă explicativă sau izolată în locul unei atributive determinative sau neizolate (“prin care…”).

Ce înseamnă asta pe românește? Că o virgulă schimbă sensul. Așa cum e în articolul 95, fără virgulă, e nu numai echivoc, dar ne și miră că ar putea exista încălcări ne-grave ale legii. Curtea Constituțională are, din punctul meu de vedere, de vorbitor de română și nu de politician sau de jurist, libertatea de a se pronunța așa cum s-a pronunțat, iar asta duce la controversă politică.

Dacă, în schimb, era o virgulă acolo, se punea semnul egal între “fapte grave” și “încălcarea Constituției”, iar Curtea Constituțională trebuia să decidă ori că-i laie, ori că-i bălaie. Tot în termenii ăia fioroși, aveam o atributivă explicativă, o explicație, și nu una determinativă, adică nu o determinare, o precizare. În loc de “fapte grave, care pe deasupra încalcă și Constituția”, sensul era “fapte grave, ADICĂ fapte care încalcă și Constituția”.

Uite un exemplu, ca să fie mai clar cu virgula:

“Ministrul de finanțe, Sebastian Vlădescu, a decis modificarea Codului Fiscal.”
vs.
“Ministrul Sebastian Vlădescu a decis modificarea…”

În primul caz avem o apoziție explicativă. Ministrul de finanțe e deja “determinat”. Există unu singur, la Finanțe, în Guvern. De aceea, explicația, apoziția, se pune între virgule. E ceva ce repetă sensul, ca în “fapte grave, prin care încalcă”.

În al doilea caz, avem o apoziție determinativă. Există mai mulți miniștri, din care Vlădescu e unul. Subiectul se determină prin “Vlădescu”, iar fără “Vlădescu” fraza nu e clară. Nu se pune virgulă, ca la “fapte grave prin care se încalcă”.

Acuma vă întrebați de ce sunt așa de convins că trebuia o virgulă acolo. În primul rând, fiindcă fără ea, ne trezim în confuzie, care se propagă așa cum s-a propagat. Și mai am un motiv. Articolul 99 spune cum poate fi suspendat președintele interimar:

ARTICOLUL 99
Dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al României săvârșește fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 95 și articolul 98.

Copy și paste din nou, tot din sursă oficială. E virgulă. Ori la bal, ori în tramvai. Nu-mi spuneți că în ’91 cineva s-a gândit să restrângă prerogativele președintelui interimar cu virgula aia.

Acuma vă las să visați. Ce se întâmpla dacă virgula era la locul ei?

Share this...
Email this to someoneShare on LinkedInShare on RedditTweet about this on TwitterShare on Facebook

30 thoughts on “Suspendarea a depins de o virgulă din Constituție”

  1. eu vad altfel problema. cred ca presedintele trebuia sa faca si fapte grave si fapte care sa incalce constitutia ca sa fie suspendat, fiind vorba de aceeleasi fapte. de exemplu daca iar fi dat un picior in fund lui patriciu la vreun dineu aceasta ar fi fost o fapta foarte grava, dar fara nici o legatura cu constitutia. de asemenea, faptul ca nu a avizat numirea ministrului de externe este cam impotriva Constitutiei, dar nu atit de grava incit sa fie suspendat.

    cred ca curtea a interpretat bine textul constitutiei si de luat o decizie fireasca si in spiritul precedentului lui iliescu, care a primit acelasi aviz.

  2. Pai, cam gresesti, pe ici pe colo, prin partile esentiale. 😉
    CC nu a constatat NICI o incalcare a Constitutiei. Nici mai grava, nici mai putin grava. Si asta se vede f. clar din motivarea deciziei lor. A existat un comentariu bun a lui Doc pe blogul sau referitor la aceasta problema http://doc.hotnews.ro/despre-avizul-ccr-de-suspendare.html .
    Marea magarie este ca avizul CC este doar CONSULTATIV iar coalitia anti-Basescu l-a putut suspenda.
    Exista un comentariu clar al unui profesor de drept (Gheorghe Piperea) in cotidianul “Romania libera” de azi (din pacate, nu este si pe Net) intitulat “Conflict constitutional intre autoritatile publice, O decizie cu efecte pe termen lung”, care demonstreaza (convingator pt. mine) ca suspendarea parlamentara este anti-constitutionala (pentru ca a avut loc DOAR in baza unei “simple vointe politice”) cum -atentie!- la fel de anticonstitutionala este si hotarirea CC de validarea a acestei suspendari.
    Cit despre virgula, chiar crezi ca avea / are vreo importanta si s-ar fi impiedicat tocmai de ea in parlament ?

    Sorin Fortiu
    Timisoara

  3. M Lazar: pai versiunea fără virgulă exact asta spune.

    Sorin F: Hai să ne organizăm. Eu am spus doar că există o contradicție în Constituție, care ține de o virgulă. Ți se pare greșit?

  4. De fapt, ai spus mult mai mult decit atit: “Știți că de la “fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției” a pornit tot scandalul, Curtea Constituțională a dat un aviz care a fost interpretat de fiecare în felul lui ș.a.m.d. … Este ciudată interpretarea Curții Constituționale, cum că Băsescu a încălcat Constituția, dar nu grav. Există și încălcări mai puțin grave ale Constituției?”.

    Eu am amintit ca “CC nu a constatat NICI o incalcare a Constitutiei”.

    Cit despre virgula, cred ca sensul este acelasi (cu ea sau fara ea):
    -fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției
    -fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituției
    si se refera la fapte anti-constitutionale (de ex., dizolvarea parlamentului, demiterea PM).
    Constituanta a prevazut expres ca presedintele poate fi suspendat de parlament DOAR pt. 2 motive:
    1. tradare (din cite tin minte este amintita pe undeva)
    2. fapte anti-constitutionale (care nu au fost constatate de CC)
    Restul faptelor prezidentiale sunt DOAR chestiuni / atitudini politice (in sensul de administrare/exercitare a puterii) care depind DOAR de vointa electoratului exprimata prin vot la alegeri.
    Te intreb din nou (direct): chiar crezi ca avea / are vreo importanta si s-ar fi impiedicat in parlament tocmai de virgula ?

    Sorin Fortiu
    Timisoara

  5. din punctul meu de vedere exista doua abordari ale problemei, una cu iz jurid, iar cealalta logica.
    1. prezenta cuvintului “grave” ar putea conduce la presupunerea ca exista doua tipuri de fapte prin care se incalca constitutia: fapte (simple) si fapte grave.
    avind in vedere ca incalcarea constitutiei este prin ea insasi o actiune grava, atributul “grava” trebuie atasat oricarei fapte prin care se incalca constitutia. (as putea divaga si sa spun ca atributul grav e redundant, fiind ca si cum s-ar spune moarte definitiva).
    avind in vedere ca nu s-a constatat incalcarea constitutiei de catre basescu, concluzia fireasca este ca acesta nu a savirsit nici o fapta de aceasta natura (de nici o natura, simpla sau grava, cum le place unora sa sublinieze).
    2. conform constitutiei, presedintele poate fi suspendat daca, si subliniez, “a savirsit fapte grave prin care incalca prevederile constitutiei”.
    negarea aceastei situatii se realizeaza prin atasarea unui “nu” in fata, rezultind “nu a savirsit fapte grave prin care incalca prevederile constitutiei”.
    prezenta atributului “grave” este obligatorie, el facind parte din afirmatie.
    transformarea lui “nu a savirsit fapte grave” in “a savirsit ceva fapte, chiar daca nu grave” prin care ar fi incalcat constitutia, este un exercitiu de logica fara logica.

    ultima perioada de timp a fost un atac furibund la logica elementara si la bunul-simt.
    ion creanga avea dreptate: un nebun arunca o piatra in riu, iar zece intelepti nu pot s-o gaseasca.

  6. offtopic ( putin ) : am vazut acum un promo la “noul adevarul” ce e cu el? o miscare de tip dilema veche impotriva lui patriciu, sau chiar acelasi adevarul? any news?

  7. Legea nu e foarte clara.
    Nu se specifica clar ca parlamentul trebuie sa il suspende pe presedinte numai daca a incalcat Constitutia.
    Adica cine stabileste ca presedintele a incalcat Constitutia ?
    Curtea sau Parlamentul? Daca Parlamentul atunci fiecare parlamentar care a votat “da” desi nu credea ca presedintele e vinovat a comis un abuz de putere. Mi s-ar parea normal ca daca presedintele nu e suspendat, parlamentul sa fie dizolvat, pentru ca a fost o curte de jurati stramba. Ei sunt acolo ca reprezentanti ai poporului roman, si teoretic cel putin ar trebuii sa ne reprezinte, si nu cred sincer ca 66% din romanii sunt de parere ca presedintele a incalcat constitutia.

  8. Sorin F: Am citit motivarea. Înțeleg că Parlamentul a fost lăsat să decidă asupra suspendării și a decis suspendarea. Curtea Constituțională l-a lăsat pentru că datele prezentate de Parlament erau incomplete, putem spune. Într-adevăr, nu a constatat “încălcări ușoare”, se pare că a fost vorba de un comunicat aiuristic.

    Însă de data asta mai cădem într-un echivoc legat de două interpretări ale aceleiași fraze. “Curtea Constituțională nu a constatat încălcări ale Constituției” e aproape bine, în chip de concluzie, dar ar trebui în primul rând restrâns la “Curtea Constituțională nu a constatat încălcări grave ale Constituției”, adică cele de natură să ducă la suspendare.

    Însă asta nu înseamnă aviz negativ, la fel cum nu înseamnă nici aviz pozitiv. Vorbind în diferite locuri de situații considerate de notorietate, în care nu deține destule date (în raportul Parlamentului sau altundeva), Curtea lasă la latitudinea Parlamentului judecata pe baza informațiilor noi.

    Cu alte cuvinte, “Curtea Constituțională nu a constatat nici o încălcare” înseamnă după capul meu: “Curtea Constituțională nu a constatat nici o încălcare gravă a Constituției, care să ducă la suspendare, dar pune Parlamentul să strângă date despre anumite situații prezentate incomplet, după care să voteze în consecință”. Nici pozitiv, nici negativ.

    Despre votul din Parlament, care e politic, sau neconstiuțional, sau nu e, n-am să mai insist, fiindcă au curs deja râuri de cerneală și chiar de sânge. În plus, îmi declin răspunderea în situația dată. Prefer să nu vorbesc de bătălia politică, ci de temeiurile ei legale așa cum le văd, prin limba română.

  9. sorinc: am mușcat și eu ideea aia transmisă întâi de comunicat, ca și alții, bazat și pe faptul că nu se zice nimic în Constituție de încălcările ne-grave. Și mie mi s-a părut ciudată, cum am scris mai sus. În ultimă instanță, noi avem un cărțoi de Constituție și uite că americanii au un fel de poster, dar noi nu ne descurcăm cu a noastră, iar ei se descurcă cu a lor. Scriam prin 2005 că scandalul Băsescu-Tăriceanu e o consecință a vagului constituțional. Ar trebui să avem o republică ori parlamentară, ori prezidențială, ori altceva care să funcționeze. Altfel, Băsescu și Tăriceanu n-o să fie ultimii care o să se încaiere. La fel și cu virgula aia.

  10. Nu cred ca frameworkul constitutional realmente vag izvoraste din tipul de republica. Semi-prezidentala este buna pentru o tara care nu prea a avut o istorie clara nici de parlamentarism, nici de prezidentialism. Greseala noastra este ca modificand constitutia, am luat in calcul doar probleme la ordinea zilei, nu si posibile lacune ale constitutiei. Faptul ca presedintele si premierul impart puterea executiva nu duce neaparat la conflict. Duce la conflict atunci cand nu e bine stipulata in constitutie. Cel putin asa zic eu.

  11. Tot scandalul s-a escaladat pentru ca o gramada de ziaristi platiti cu petrodolari au scris prostii si inainte de aparitia comunicatului si dupa.
    Eu cred ca foarte multi ziaristi au fost corijenti la limba romana.
    In primul rand avizul CC nu spune de incalcari grave sau mai putin grave ale constitutiei ci pur si simplu nu s-a incalcat constitutia.
    Marea problema e ca avem o democratie originala si o constitutie si mai originala si nu e de mirare daca ne gandim ca un om cu state vechi in comunism a conceput-o.
    Intr-o democratie reala nu exista ‘liniste’ asa cum o vrea prosticeanu si cu razdinceanu, numai in comunism este.
    Este normal sa existe conflicte intre puteri, pentru ca intr-o democratie adevarata puterile se controleaza una pe alta si din cauza asta este foarte normal ca uneori o putere sa o acuze pe cealalta ca si-a depasit limitele (hai sa spunem ca a incalcat constitutia). Acuma cine decide daca s-a calcat constitutia sau nu? Curtea Constitutionala este conceputa exact pentru asta, sa fie arbitrul, exact la fel ca un arbitru de fotbal. CC judeca , interpreteaza constitutia si da un verdict care trebuie sa fie LITERA DE LEGE.
    La noi Constitutia iorgovenista nu-i confera aceste atributiuni CC.
    Mafiotii incearca sa discrediteze Curtea Constitutionala tocmai ca sa-si poata face cap. Precedentul creat este foarte periculos, de fapt am intrat intr-o perioada de dictatura parlamantara. Spun dictatura si nu republica parlamentara pentru ca la ora actuala Parlamentul s-a dovedit ca este mai presus de lege deci are atitudine dictatoriala.
    Daca nu modificam urgent constitutia pentru a atribui Curtii COnstitutionale ultimul cuvand atunci vom ajunge la un sistem anarhic, de fapt la ora actuala suntem intr-un sistem anarhic. Ati vazut ce au in cap mafiotii, sa modifice legea electorala dupa bunul lor plac indiferent ca nu respecta constitutia.

  12. Disctinctia dintre fapte de incalcare a Consitutitei si “fapte grave” de incalcare a Constitutiei, care sa duca la suspendare o explica insisi judecatorii Curtii Consitutionale in aviz. Tot ei definesc pt prima oara ce intelege instanta prin “fapte grave care sa duca la suspendarea presedintelui”, un lucru interesant, pentru ca de acum, la alte posibile suspendari, probabil ca aceasta decizie creeaza jurisprundenta:

    Este evident ca o fapta, adica o actiune sau inactiune, prin care se incalca prevederile Constitutiei, este grava prin raportare chiar la obiectul incalcarii. In reglementarea procedurii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, Constitutia nu se rezuma insa la acest inteles caci, daca ar fi asa, expresia “fapte grave” nu ar avea sens. Analizand distinctia cuprinsa in textul citat si luand in considerare faptul ca Legea fundamentala nu este un act juridic normativ, Curtea Constitutionala constata ca nu orice fapta de incalcare a prevederilor Constitutiei poate justifica suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, ci numai “faptele grave”, cu intelesul complex pe care aceasta notiune il are in stiinta si practica dreptului.

    Din punct de vedere juridic, gravitatea unei fapte se aprecieaza in raport cu valoarea pe care o vatama, precum si cu urmarile sale daunatoare, produse sau potentiale, cu mijloacele folosite, cu persoana autorului faptei si, nu in ultmul rand, cu pozitia subiectiva a acestuia, cu scopul in care a savarsit fapta.

    […]
    Curtea retine ca pot fi considerate fapte grave de incalcare a prevederilor Constitutiei actele de decizie sau sustragerea de la inceplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Presedintele Romaniei ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar suprima sau ar restrange drepturile si libertatile cetatenilor, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar urmari schimbarea ordinii constitutionale sau alte fapte de aceeasi natura care ar avea sau ar putea avea efecte similare.”

    Cat despre grav/agravant – din cate stiu se foloseste des in drept acest concept, care poate, in penal, sa lungeasca sau dimpotriva sa scurteze o sentinta. De exemplu, asa cum ei spun, “grav” in drept se poate referi la mijloacele folosite, la persoana autorului faptei s.a. Imi imaginez un exemplu: presupun ca o persoana cu cazier primeste mai multi ani de inchisoare decat una fara pt acelasi tip de fapte si e cunoscut ca circumstantele (agravante sau nu) sunt f importante pt a stabili sentinta.

    Intr-adevar, in avizul dat, Curtea nu ‘a retinut’ vreo incalcare a Constitutiei. Totusi, chestia cu virgula ramane un sofism frumos :); pe de alta parte, punctuatia chiar produce efecte in destul de multe ocazii legislative, la cat de interpretabile sunt o multime de legi.

  13. Analiza dpdv gramatical este corecta si se creaza astfel loc , impreuna cu lipsa unor determinari asupra consecintelor in cazul “incalcarilor opuse celor grave” , unor interpretari cel putin subiective . Aceasta lipsa sunt convins ca a fost intentionata si mi se pare mult mai grava.
    Cat despre virgula cu pricina , nu cred, din pacate, ca existenta ei , la locul ei ! , ar fi condus, in Romania de azi, catre o alta decizie din partea CC sau a Parlamentului .
    Crezi ca vreunul dintre cei implicati in decizia de suspendare si-ar fi dorit ca virgula sa existe si/sau daca ar fi existat ar fi actionat in consecinta ?! Vorba din popor : “atentie la neatentie! “.
    Imi vine sa rad, desi unii dintre noi stiu ca e “rasu-plansu”.

  14. CC a judecat pe “materialul” trimis de parlament (comisia felix).
    Logica formala ne arata ca daca “Curtea Constituțională nu a constatat încălcări (grave) ale Constituției” nu exista temei legal pentru suspendare. Si aceasta pentru ca doar aceste incalcari (grave) ale constitutiei + tradarea pot conduce la suspendare. Iar CC este singura instanta cu atributii de constatare asupra (in)existentei temeiurilor de suspendare (i.e. incalcari grave).
    Intre decizia CC si votul de suspendare nu s-a mai prezentat nici o noua dovada contra Presedintelui. Nici nu a fost timp pentru ca procedura este prevazuta a fi foarte rapida. Restul (suspendarea) a fost doar vointa politica iar prin votul parlamentului de joi s-a produs chiar o schimbare constitutionala.
    Nu a mai existat o astfel de situatie / suspendare pt. ca pina acum majoritatea politica din parlament era de aceeasi “culoare” (interes) politica cu locatarul Cotroceniului. Datorita decalajului intre alegerile prezidentiale si cele parlamentare, sunt sanse foarte mari ca sa nu mai existe vreodata aceasta identitate de culoare politica in viitor. Si pentru ca hotarirea CC de acum OBLIGA presedintele sa fie “jucator” si pe viitor (deci, “pasivul” Iliescu a fost curat anti-constitutional ne zice acum CC!), in the future vom asista la o sarabanda de suspendari (si nu coabitari) pentru ca precedentul a fost creat foarte usor acum iar suspendarea Presedintelui devine o chestiune banala de simpla aritmetica a votului in Parlament. Aceasta si datorita faptului ca CC a refuzat sa se pronunte (la contestatia lui Basescu) si asupra constitutionalitatii hotaririi de suspendare emise de Parlament. In fapt, asistam la o dictatura a Parlamentului care, putere in stat fiind, nu este controlat / cenzurat de nimeni si poate lua chiar orice hotarire vrea. Au si anuntat deja (pnl, psd) ca si daca Basescu reuseste sa ramina in functie dupa votul din 20 mai (probabil datorita absenteismului), ei ii pregatesc o noua suspendare in parlament. Si nu se vor impiedica de nici o virgula!
    Vag constitutional? Esti MULT prea blind. Se poate elimina? NU, pentru ca sunt f. mici sanse ca prin parlament sa treaca o astfel de lege fundamentala datorita inexistentei unei majoritati confortabile. Si, apoi, nu va putea fi aprobata la referendum datorita absenteismului (remember ultimele modificari).

    Sa auzim numai de bine,

    Sorin Fortiu
    Timisoara

    P.S. Riuri de singe!? Ne e cam mult spus?

  15. mie incalcarea constitutiei mi se pare grava in sine si nu cred ca este normal sa se faca distinctia intre usor si grav in acest caz. cu alte cuvinte, basescu a incalcat-o sau n-a incalcat-o. si cc zice ca nu. ca urmare, parlamentul a luat o decizie in functie de interese politice, nu in functie de lege. asta e adevarata problema. ca a noastra constitutie este atit de prost facuta, incit prevede ca cc sa aiba doar aviz consultativ, cind de fapt ar trebui ca un organism, cc sau altul, sa aiba autoritatea de a arbitra intre doua puteri ale statului, atunci cind ele se afla intr-un astfel de conflict. sorin matei zice intr-o analiza pe pagini.com ca solutia ar putea veni de la inalta curte de casatie si justitie.

  16. Cit despre diferenta semantica intre ‘fapte grave care incalca constitutia’ si ‘fapte grave, [virgula] care incalca constitutia’, ochiul lui iulian a sesizat corect: absenta virgulei duce la confuzii. poate aici cea mai buna solutie ar fi fost eliminarea epitetului. asta e problema cu multe legi romanesti: baga termeni dintr-astia care pot fi interpretati. daca raminea ‘fapte ce incalca constitutia’ era mai simplu si mai clar.

  17. Oare incalcarea(ne-exercitarea) unei din pricipalele indatoriri din “fisa postului” de presedinte este o “incalcare grava” a Constitutiei? Sau doar trebuia sa-i reduca leafa? Este vorba de functia de mediere intre institutiile statului si intre fortele politice din Parlament. Chiar si cei mai infocati basescieni nu pot sa afirme cu mana pe inima ca aceste atributii au fost duse la mal cu brio de catre Basescu si ca mai merit conducerea navei! Fapt este ca daca Basescu ar dispare in acest moment de pe scena politica si i s-ar face un bilant la realizari cu greu i s-ar gasi ceva concret (nu gargara cu lupta anti-).In schimb la greseli politice s-ar putea intocmi un adevara “jurnal de bord” incepand cu participarea la guvernul mineriadei( nu a fost o blasfemie cu mitingul de la Universitate?),continuind cu sabotarea guvernului Ciorbea (care a impiedicat falimentul tarii),cu eliminarea ideii de investitii in autostrazi(6 ani pierduti),atacarea continua a “celui mai performant” guvern din cauza refuzului PNL si a lui Tariceanu de a se preda si a se dizolva in PD ceea ce a dus la actuala criza.
    Ma opresc aici din dorinta de a nu deveni excesiv ,dar mai am multe de adaugat. Si eu l-am votat de 3 ori.Dar cei care nu l-au votat ce vina au? Si au fost numai cu cca.200.000 mai putini!

  18. Noi ne semnalam cacofoniile dar Constitutia a fost facuta pe timpul lu’ nea’ Nelu
    dupa chipul si asemanarea lui , cum dealtfel cam toate legile de atunci…
    Va aduceti aminte ce scor pentru a avut Constitutia cand a fost adoptata prin referendum ?Dar marile lacune din ea pe atunci nu erau legate catusi de putin de virgule . Cat s-au chinuit unii sa-l convinga pe iliescu sa garanteze proprietatea ! ! Si cate si mai cate…
    Pe scurt , daca era nea’ Nelu la suspendare puteai interpreta orice , daca venea randul altuia se putea , deasemenea infaptui orice prin interpretare…

  19. Manuela: sofism, in sensul ca daca era virgula acolo, nu mai puteau defini gravitatea si trebuia sa opteze, nu? Asta sustin si eu. Mi se pare putin ciudat ca se poate defini gravitatea la Curtea Constitutionala, dar aici trebuie sa ne lamureasca un specialist in drept. Oricum, pe o redactare (sau corectura) neglijenta, asa cum arata diferenta intre articolele 95 si 99, s-a creat un echivoc, care s-a propagat in scandalul legat de votul Parlamentului.

    Bradut: da, si mie mi s-ar parea normal ca un arbitru de felul Curtii Constitutionale sa se ocupe cu conformitatea la lege. “Grav” nu e deja o chestiune care tine de dreptul penal?

    Pe de alta parte, nu trebuie sa tragem de jur imprejur, in toti ziaristii care au relatat intr-un fel sau altul situatia. Daca s-a creat o confuzie prin comunicat, multi au preluat-o la modul inocent, ca si mine, care am scris postarea de mai sus inainte de a citi motivarea.

  20. @bradutz: curtea constitutionala a retrimis cateva legi inapoi parlamentului pentru ca le-a considerat abuzive si neconstitutionale. asta inseamna, dupa logica mea, ca parlamentul a incalcat constitutia.

    grav sau nu? eu as spune grav (pt ca parlamentul a ajuns sa dea legi care privesc o singura persoana) tu ai spune ca, fiind o incalcare a constitutiei, e grav oricum. de ce nu avem un referendum pentru demiterea parlamentului care a incalcat constitutia? 🙂

  21. @ Iulian:
    Interesanta ideea lipsei de virgula.
    Cred totusi, ca nu ar fi constituit vreo piedica serioasa pentru procesul de suspendare. Daca recitim:

    ARTICOLUL 95
    (1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.

    Scrie negru pe alb – ca presedintele poate fi suspendat DUPA consultarea Curtii Constitutionale. Ori, asta s-a si facut. Nu zice nicaieri ca procesul trebuie lasat balta in cazul in care CC da un aviz negativ – adica zice ca pe baza documentatiei primite constata ca nu e vorba de incalcarea Constitutiei.

    Aici cred ca e marea problema – in definirea rolului CC ca fiind consultativ. Un fel de “…bah, daca ne intrebi pe noi, zicem ca nu; dar tu fa cum te taie capu’, ca noi oricum n-avem ce sa-ti facem”…

    Practic, primul paragraf din Articolul 95 da mina libera Parlamentului sa faca ce vrea, ATITA VREME(!) cit respecta chestia cu “consultarea CC”…
    Probabil, Constitutia Romaniei se bazeaza pe onestitatea si bunul simt al factorilor raspunzatori din Parlament in astfel de cazuri. Ceea ce, dupa cum se vede, e o dovada de naivitate.

    Vazut din acest punct de vedere, conceptul “virgulei”, desi valid gramatical, devine doar un exercitiu de logica abstracta. Cum ar zice englezii:
    “Nice try, but no cigar”.

  22. Desi Constitutia are forta de lege suprema, ea trebuie interpretata in spiritul ei, si nu cum se interpeteaza o lege a parlamentului, adica in litera ei.

    Spun asta pentru simplul fapt ca daca e sa ne luam dupa virgule si alte expresii, atunci presedintele in functie poate fi suspendat pentru fapte grave de natura celor exprimate de Curte, si nu pentru fapte obisnuite, iar presedintele interimar poate fi suspendat pentru fapte care incalca constituia, care prin natura lor sunt grave, cum spunea dl Comanescu, deoarece in 95 nu apare virgula, in 99 apare virgula. De asemenea, 99 e mult mai clar in ceea ce priveste incalcarea Constitutiei, deoarece apare “se incalca” fata de “incalca”.

    “În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție …”

    “Dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al României săvârșește fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 95 și articolul 98. ”

    In orice caz, substanta e aceeasi, si anume ca in decizia Curtii se arata clar ca presedintele nu numai ca nu a incalcat Constitutia, dar a actionat activ, si nu contempland, in sensul jucarii rolului sau de sef al statului.

    In ceea ce priveste interpetarea avizului consultativ, in opinia mea se face o grava eroare.
    Anume:
    Este evident ca Parlamentul nu poate aprecia la nivel de constitutionalitate incalcarea Constitutiei, de aceea se cere avizul Curtii.

    Acest aviz este consultativ DOAR in situatia in care se constata INCALCAREA Constitutiei, lasand decizia finala in votul Parlamentului, Presedintele beneficiind sau nu de clementa senatorilor si deputatilor.

    Avizul devine obligatoriu in situatia Curtea constata NEINCALCAREA Constitutiei, deoarece este singura care poate aprecia in aceasta materie.

    Expresia “consultarea Curtii” nu are rolul de a ne gandi la un aviz CONSULTATIV si nici OBLIGATORIU. Departe acest lucru de adevar. Este vorba de dinamica sintaxei propozitiei. Presedintele TREBUIE, este imperios NECESAR, ca el sa fi incalcat Constitutia. Daca avizul Curtii este negativ, in sensul ca nu a fost incalcata Constitutia, Parlamentul savarseste un Abuz de Putere suspendandu-l. Daca avizul este pozitiv, atunci Parlamentul decide pe baza votului, existand si posibilitatea ca acesta sa isi continue functia ,daca nu e intrunesc voturile, deoarece decizia apartine Parlamentului.

    Ca sa va dau un exemplu, pentru a fi adoptata o lege, este nevoie de avizul comisiei juridice, care este consultativ. Acolo se presupune ca sunt experti, insa e clar ca o lege nu poate fi adoptata de o comisie, deoarece ar restrange rolul parlamentului. Dar, in situatia in care comisia juridica ar aviza negativ o lege, ar fi iresponsabil si abuziv ca acea lege sa fie adoptata, deoarece ar produce grave prejudicii in plan juridic. Imaginati-va ca printr-o lege care se vrea crestere economica, comisia juridica observa ca legea va da portite libere infractorilor, si aduce argumente juridice in acest sens. Cu toate acestea, parlamentul o aproba….

    Sper ca m-am facut inteles.

  23. @Alex Ionescu:
    Va salutam, domnule Ionescu, pentru una din cele mai pertinente opinii exprimate vis-a-vis ce circul in plina desfasurare…

    O mica observatie: UNDE anume (fie in Constitutie, fie in alte texte legale) exista aceasta explicatie/clarificare legata de rolul CC? Citez:

    “Acest aviz este consultativ DOAR in situatia in care se constata INCALCAREA Constitutiei, lasand decizia finala in votul Parlamentului, Presedintele beneficiind sau nu de clementa senatorilor si deputatilor.
    Avizul devine obligatoriu in situatia [in care – n.n.] Curtea constata NEINCALCAREA Constitutiei, deoarece este singura care poate aprecia in aceasta materie.”

    Evident, tot ce ati scris dvs este logic, face sens, etc. Totusi, in ABSENTA unui “ghid” avind forta de lege, referitor la avizele date de CC si felul in care Parlamentul ar fi OBLIGAT sa reactioneze la aceste avize – ne regasim in aceeasi situatie. Parlamentul face ce vrea.

    Inca o data – fiindca este intr-adevar important:
    IN CARE TEXT DE LEGE ROMANESC PUTEM GASI CELE EXPRIMATE DE DVS REFERITOR LA AVIZUL CC?

    Ma refer la modul dual de interpretare (consultativ/obligatoriu) al avizelor emise de CC. Deoarece, in cazul in care aceste precizari EXISTA, si au forta de LEGE, actul de suspendare al presedintelui este ilegal.

    Alternativ, daca nu sint scrise nicaieri, fie in “regulamentul” de functionare al CC, fie altundeva, atunci se cheama ca am frecat menta din nou si votul exprimat de parlament, fie ca sintem de acord cu el sau nu, ramine valabil… politicienii avind puterea sa faca ce vor, iar noi avind puterea de a comenta aici.

    Cit despre speranta dvs de a va face inteles – pot doar sa spun ca ati reusit cu mine. Acuma, daca va refereati la parlamentari… 🙂

  24. Iulian: bun punctul de vedere, desi, in opinia mea, Curtea s-a aruncat in dizertatii pe tema “mai grave si mai putin grave” din cauza ca la formularea deciziei (aia initiala, scurta) a confundat (intr-un mod de neacceptat, as spune eu, pt o instanta cu un astfel de statut) “fapte grave” cu “incalcari grave”. Dupa aia n-a avut incotro si a trebuit s-o dreaga in “motivatie”.
    Problema este ca un jurist cu experienta trebuie sa explice (Alex Ionescu a facut-o destul de bine) cum sta treaba cu CONSULTAREA. Pana la urma, CC este pentru Parlament – in aceasta speta – ceea ce este un jurist pentru o companie: da sfaturi privind legalitatea. Dar daca juristul zice ca e ilegal, iar patronul ignora sfatul, ori e idiot, ori rau intentionat. Teoretic, Parlamentul a gresit, ignorand sfatul CC. Dar singura metoda de a-l pedepsi este votul. Pentru orice fel de greseala, de altfel.

  25. Alex Ionescu: multumesc de precizari. Explicati-mi, ca eu imi declin orice competenta de jurist: Interpretarea unei legi in spirit te lasa sa pui la loc o virgula acolo de unde lipseste? Ma gandesc care-i libertatea judecatorului sau a avocatului de a se abate de la sensurile limbii romane si de a presupune alte intentii ale legiuitorului.

    Pe de alta parte, n-ar fi mai bine sa avem un corector bun, macar pentru Constitutie, ca sa scutim o multime de doctori in drept de batai de cap? A sosit momentul sa-mi dau arama pe fatza, sunt pentru revizuirea legii fundamentale. Macar sa se bage virgula aia la loc in 95 🙂

    Cam cate greseli de felul asta se gasesc in legile romanesti? Una pe lege, doua, cinci? Daca acum s-a starnit valva fiindca in joc e Cotroceniul, cati oameni au avut o alta soarta din motive asemanatoare?

  26. Mie mi se pare suspect altceva: cum un Parlament plin de alde Vadim, Dolanescu, Irina Loghin fara pic de studii juridice, si care hotarasc in locul unora care chiar au aceste competente. Precedentul este cu mult mai adanc- cum ar fi ca intr-un tribunal sa se imparta dreptatea cei care au martori mai multi in sala, si nu neaparat de buna credinta ori chiar cercetati, dar mai multi, si nu judecatorul- singurul in masura sa imparta drepatatea si PLATIT pentru asta.

  27. Din pacate nu scrie nicaieri ce am zis eu, este doar o umila interpetare:(

    Dupa cum am spus, daca e sa interpetam in litera legii, Parlamentul a procedat in conformitate cu prevederile Constitutiei.
    Nu exista nimic si nimeni sa il poata impiedica sa il suspende pe presedinte, cu exceptia Curtii.
    Incercam sa pun accentul pe “spiritul” legii.
    De retinut ca este nici pe departe o abstractie, ci o realitate. Spiritul legii trebuie sa domine litera legii.

    Am dat exemplul cu comisia juridica din parlament.
    Voi incerca alt exemplu pentru a arata ce inseamna abuz de putere.

    In multe texte, codul penal se exprima astfel
    “instanta POATE decide …”
    de ex. art 74 din codul penal
    “imprejurari care POT constitui circumstante atenuante…”
    si urmeaza o enumerare, printre care
    “atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii …”
    Presupunand ca infractorul indeplineste toate conditiile, totusi, instanta nu este obligata sa aplice circumstante atenuante.

    Exemplele sunt nenumarate.

    Pt dl. Comanescu 🙂
    Daca punem virgula de unde lipseste atunci devine o “apozitie” sau “explicativa” nu mai retin cum se numeste, cert este ca in acest caz, s-ar da o definitie faptelor grave, si anume acele fapte prin care se incalca Constitutia. Probabil ca si atunci s-ar gasi interpetari 😀

    Ceea ce este extrem de trist este faptul ca asistam la rezultatele unui puci politic, la o Constitutie facuta prost, foarte prost.

    Sa nu uit, se vorbeste de o OUG prin care sa se limiteze iar candidatura presedintilor suspendati … care daca se da cu 2 zile inaintea referendumului, si daca apare in monitorul oficial a doua zi, ea isi produce efectele.
    Aberatia fantastica din Constitutia noastra cea de toate zilele este urmatoarea. Chiar daca este declarata neconstitutionala, ordonanta isi inceteaza efectele nu de la publicarea ei in MO, ci de la publicarea deciziei Curtii in MO. CU alte cuvinte, desi anticonstitutionala, o OUG poate produce efecte de la publicarea ei si pana la publicarea DCC.

    Am rasuflat usurat cand am gasit totusi acest alineat.

    (6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, “drepturile electorale” și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

    Imaginati-va un Guvern care in nebunia sa emite o OUG pentru abrogarea codului penal, codului fiscal, si altor coduri. Nu va pati nimic. De ce? pentru ca “POATE”.

    Eu ma cutremur.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *