Stirileprotv.ro versus Realitatea.net: din nou despre cele cinci tipuri de conținut

Stirileprotv.ro au preluat leadershipul în topul pe online din iunie, prilej pentru Dragoș Stanca să vină cu o analiză de poziționare interesantă. E drept că analiza lui Stanca poate fi considerată pro domo, în luna în care Realitatea.net a trecut sub Stirileprotv.ro, dar argumentele stau în picioare.

Eu am dat un răspuns la toată această problemă în “Cum să devii un Nimeni“: conținutul din piața media românească se împarte în cinci zone, mai puțin pe radio, unde lucrurile arată deocamdată altfel. Motivul: convergența media. Dar mai întâi să vedem ce spune Stanca.

În esență, teoria omului de la F 5 e următoarea: există o diferență substanțială între Realitatea.net și Stirileprotv.ro, al doilea ar trebui încadrat la categoria “tabloid” și nu la “știri generale”, așa cum s-au încadrat Libertatea.ro sau Cancan.ro. Diferența vine din tipul de public (categorii Esomar, vârstă), iar lucrurile tind să arate pe internet așa cum arată și în presa scrisă, unde există o categorie quality și una de tabloide, cu un mid-market destul de bine reprezentat, evident între ele.

În linii mari așa e. La observațiile lui Stanca se poate obiecta că Realitatea.net e o rețea și are un public eterogen. E de studiat care e targetul Ziare.ro, alias Ziarero.realitatea.net, raportat la www.realitatea.net. Dar, în rest, “știri generale” e un catch-all care nu prea are corespondent în poziționările din piața românească și domnii mari de la SATI ar fi bine să aibă treaba asta în vedere.

Tipuri de poziționare

Discuția despre categorii Esomar e puțin alta decât cea cu “știri cu Băsescu versus sâni”. Motivul e că există trei tipuri de poziționare, în linii mari:

1. Poziționarea prin conținut/sumar Este vorba de un anumit gen de marfă, care caută un anumit gen de cititori/telespectatori/ascultători/utilizatori. E destul de clar cum funcționează lucrurile: “dacă dăm informații despre vedete, o să avem un public larg, nu foarte educat și bogat” sau: “dacă dăm știri despre business, o să avem un target de manageri și patroni”. Sumarul determină, în intenția celor care fac ziarul, radioul, site-ul, un anumit tip de public.

2. Poziționarea prin statement Este mai curând treaba marketingului decât a redacției. De multe ori lucrurile nu corespund. Vă amintiți că “Jurnalul național” a defilat ani de zile cu “ziarul de calitate nr. 1 din România” când, de fapt, publicul lui se află undeva între “Cotidianul” și “Libertatea”, e, cu alte cuvinte, un mid market, așa cum o arată rezultatele SNA în forma prezentată de Dragoș Stanca:

Cu alte cuvinte, poziționarea prin statement poate fi identică cu cea prin conținut, poate fi wishful thinking sau, pur și simplu, o gogoașă.

3. Poziționarea prin target Aici ajungem la discuția despre categoriile Esomar, cele care dau statusul social și altele. E vorba oarecum de rezultatul primelor două tipuri de poziționare. După ce ai stabilit o direcție de conținut și un statement de poziționare (care ar trebui să fie ceva din categoria Unique Selling Proposition, avantaj competitiv, dar uneori nu e), trebuie să și găsești publicul respectiv. Uneori o faci, alteori nu.

Răspunsul din “Cum să devii un nimeni”: cele cinci tipuri de conținut

Un copy-paste din carte, fiindcă toată povestea, despre care am mai scris, e explicată acolo cât am putut mai bine:

Din 2006, marile grupuri de media clasică au început să investească și pe internet. Dincolo de tabloidizare, tendință care se remarcă mai ales la presa cotidiană, asistăm și la fenomenul de dată recentă numit convergență media. Acesta se referă la diseminarea aceluiași mesaj pe mai multe platforme media (prin mai multe vehicule), pornind de la o stocare „universală”, digitală, a mesajului. Fenomenul se leagă mai ales de internet și alte tipuri de new media (mobile sau CD-Rom, de pildă), dar pornește dinspre așa-numita old media sau classic media. În sens strict, aceasta este deja digitală: tiparul offset pe calculator și standardul DV folosit în televiziunile românești sunt modalități numerice de stocare a informației. Pozele și textele presei scrise sunt stocate în calculatoare, sub formă de fișiere text și jpeg sau tiff, numai bune de preluat și adaptat pentru site-urile de Web ale acestora. Sistemul Beta analog a dispărut încet-încet din televiziuni, iar brutul și montajele existente ori pe servere performante, ori pe casete DV sunt de asemeni o modalitate comodă și indexabilă de stocare a arhivei. Transmisia live sau emisiunile în format digital sunt disponible pe site-urile mai tuturor televiziunilor din România, ba mai mult, regimul conținuturilor audio și audio-video de pe internet nu este reglementat de restrictivul, pe alocuri, Consiliu Național al Audiovizualului.
Grupurile media au depășit și în România etapa în care realizează echivalente de internet ale edițiilor tipărite sau posturilor de radio și TV. PRO TV, de pildă, a dat naștere firesc la două branduri de internet, PROTV.ro, care e mai curând site-ul televiziunii, pe care aceasta își prezintă vedetele și programele, și Stirileprotv.ro, care e mai degrabă un site de informații. „Evenimentul zilei” a pus pe internet EVZ.ro, dar și o extensie „de sezon”, Alegerilocale2008.ro. „Gazeta Sporturilor” e poate cel mai reușit caz de derivare, cu GSP.ro, GSPTV.ro și bloGSPort.ro, dar și comunități de suporteri precum Stelisti.ro, Dinamovisti.ro, Violamania.ro.
Ecuația convergenței media, „modalitate de stocare unică + mai multe platforme de diseminare” se întregește cu un al treilea aspect, mai curând de business, centralizarea resurselor (mai ales umane, dar și de alte tipuri). Schema ideală este cea în care aceiași reporteri/culegători de informație trimit, într-un grup media, conținuturile către mai mulți editori specializați pe mai multe suporturi. Producătorii TV, în sensul abstract de mai sus, sunt tot o specie de „editori”, deși în sens propriu și în televiziune termenul se referă la autorii textelor și la cei care montează imaginile. În practică, această schemă se aplică doar între mediul offline și extensia lui online.
Această introducere, cu mult internet în ea, este necesară pentru ca să înțelegem o altă diviziune la cinci, de astă dată nu în mari grupuri media, ci pe tipuri de conținut1. Oferta de tip classic media a marilor grupuri și, poate, și interesele cititorului, au dus la o configurație a pieței media constând mai ales în cinci zone tematice:

1. Interes general, tabloide/info-tainment: la fel cum în piața cotidiană există trei tabloide puternice, „Click!”, „Libertatea” și „Cancan”, pe telecomandă găsim trei posturi TV cu rating, PRO TV, Antena 1 și Acasă TV. Ultimul, lansat în 1998 ca o televiziune de nișă, de femei, depășește, prin cota de piață atinsă, statutul unui mediu specializat. Patru din cele șase medii citate au extensii de internet puternice.

2. Quality: cu sau fără prestigiu, cu sau fără acuzații de jocuri politice și „mogulizare”, în România ființează, cu audiențe și tiraje ceva mai mici, un strat „serios” sau „de referință” al presei. E vorba de două televiziuni influente de știri, Realitatea TV și Antena 3. Lor li se adaugă mai palidul N 24, iar la cotidiene se pot enumera titlurile lansate în anii ’90 și deținute în prezent de mari grupuri: „Adevărul”, „Jurnalul național”, „Evenimentul zilei”, „România liberă”, „Gândul”, „Cotidianul”, „Ziua”. Singurul despre care se poate afirma cu certitudine că nu a trecut prin schimbări de proprietate este „Jurnalul”, deținut de familia Voiculescu. Pe internet, Realitatea.net și Antena3.ro fac performanțe bune, alături de câteva site-uri de ziare; există și independenți cu oarecare forță, producători de conținut original, ca HotNews.ro.

3. Business: „Capital” și „Ziarul financiar” au fost urmate de „Business Magazin”, „Săptămâna financiară”, „Money Express” sau „Financiarul”. Pe cablu, vedem deocamdată o singură televiziune de știri, Money Channel, dar grupurile Sârbu și Voiculescu au avut în trecut intenții de a lansa așa ceva. Pe internet, Zf.ro sau Money.ro, o încercare de centralizare a conținuturilor de business de la Realitatea-Cațavencu, sunt concurate de Wall-Street.ro sau Dailybusiness.ro, site-uri independente.

4. Sport: Celor două cotidiene puternice, „PRO Sport” și „Gazeta Sporturilor”, li se adaugă un mare număr de televiziuni sportive românești, de la Sport.ro la cele trei GSP TV-uri.

5. Femei: am vorbit deja despre asaltul grupurilor media străine, care a început în 1995 cu „Avantaje” și celelalte glossy-uri prezentate. Mai există un strat al publicațiilor mass market (numele frumos pentru low market în marketing), din care fac sau au făcut parte, în diferite momente, „Libertatea pentru femei”, „Click! pentru femei”, „Ioana”, „Lumea femeilor” și multe altele. Acasă TV, lansată de Adrian Sârbu a fost pomenită deja la capitolul televiziuni tabloide mari (sau medii), se adaugă Euforia Lifestyle TV și Romantica. Pe internet, site-urile puternice de femei sunt deocamdată independente sau cvasi (ELE.ro, Eva.ro).

Cele cinci zone de conținut se referă mai curând la zonele în care marile grupuri media, mai ales românești, sunt implicate. Numărul nișelor, de la știință la muzică, adolescenți, psihologie, bucătărie, decorațiuni etc. este greu sau inutil de calculat. Pe suporturi media, fiecare are specificitățile lui, precum cotidienele gratuite sau agregatoarele de știri. Am lăsat deoparte piața de radio, destul de specifică și de puțin dinamică prin comparație cu celelalte, pentru că asemănările sunt mai puține. Se pune, în fine, problema în ce măsură acest tip de împărțire corespunde gusturilor publicului. Factorul determinant care a dus către această convergență în cinci zone tematice a fost decizia de business, dar aceasta e determinată de anumite percepții cu privire la ceea ce cititorii/telespectatorii/utilizatorii de internet își doresc. Explozia cotidienelor tabloide – „Libertatea” e concurată de doi jucători importanți, „Click!” și „Cancan” din 2007 încoace – arată că profesioniștii au început, măcar în parte, să se adecveze relativ târziu la gusturile publicului. Volatilitatea economiei mondiale ar putea aduce în viitor surprize, de pildă, la sectorul de femei, reviste consumiste prin natura lor, la fel cum ar putea face să crească interesul pentru publicațiile de business, care au acum ca principală materie și altceva decât poveștile de succes ale managerilor și companiilor.

Cele cinci zone se referă, desigur, mai curând la poziționarea prin conținut decât la cea prin target. Ar fi foarte interesant de văzut – și cu asta arunc mănușa researcherilor din marile grupuri media – care este zona comună de target între Realitatea.net și Realitatea TV, de pildă, între Antena 3 și Antena3.ro, între PRO TV și Stirileprotv.ro. În momentul de față, marii proprietari de media taman ce-au terminat expansiunea pe internet. În afară de zona de femei, unde Ringier a anunțat o implicare, nu știu exact în care din cele cinci zone ar mai putea încăpea un brand masiv, nou. E destul de clar că, deocamdată, aceleași resurse de conținut au fost folosite pe noi suporturi (nu numai pe internet: Realitatea FM față de Realitatea TV e oarecum un caz asemănător, deși producția proprie a fostei echipe BBC e cea care a dat, probabil, cifrele promițătoare, și nu simulcastul).

În logica lucrurilor ar fi, pentru marii proprietari de media și managerii lor, o evaluare a rezultatelor investițiilor de până acum, cu rafinarea unora din obiectivele de target. Dincolo de “ce dă” pe internet un derivat al unui mediu clasic în termeni de volum de public și return of investment, mai există și grija targetului comun pe care îl găsesc pe online extensiile a două medii clasice, de pildă Cotidianul.ro și Realitatea.net, la Realitatea-Cațavencu.

20 thoughts on “Stirileprotv.ro versus Realitatea.net: din nou despre cele cinci tipuri de conținut”

  1. Si inca o precizare: analiza pe socio demografice este anterioara includerii ziare.ro in realitatea.net. Pentru ca e vorba de date pana la nivelul lunii februarie anul asta, din septembrie anul trecut, raportate saptamana trecuta. Deci cade si asta:)

  2. Dragoș: păi și eu zic că sunt concluzii valide, ca dovadă că le-am pus în contextul mai larg pe care l-am găsit eu. Dar, sigur, poziția pe care o ai la F 5 va determina un anumit gen de reacție, la fel cum faptul că toate cele de mai sus sunt puse pe un subdomeniu HotNews poate fi atacat, deși legătura mea e mult mai slabă cu prăvălia lui Mărgărit.

  3. Iulian, n-am apucat sa ma uit cu atentie pe datele demografice, am remarcat insa niste cifre care ma fac sa am rezerve in privinta acestui studiu. Vad in prezentarea de la Dragos ca antena3.ro si realitatea.net au cam acelasi nivel de afinitate pe studii superioare cu click.ro sau libertatea.ro. De asemenea, pe gradul social AB valorile sunt apropiate. Mi-e greu sa cred acest lucru. Adica niste site-uri declarat tabloide au afinitate mult mai buna pe publicul premium in comparatie cu un site, stirileprotv.ro, care se pozitioneaza ca generalist.

    Ori e ceva in neregula cu studiul, ori nu mai inteleg eu acest popor…
    Cat despre restul discutiei, cred ca suntem mult prea obsedati de pozitia de lider. Pun pariu ca, daca stirileprotv.ro nu depaseau realitatea.net, nu aveam acum aceasta dezbatere sofisticata despre publicul site-urilor de stiri din Romania 🙂

  4. Rareș: Ori că că, ori că că, conținutul Realitatea.net arată altfel decât conținutul Stirileprotv.ro, felicitări pentru locul unu – asta-i o concluzie validă. E drept că diferențele de poziționare pe target se obțin destul de greu prin conținut diferit. Situația e chiar jale la televiziune – știi bine cum arată posturile de știri față de PRO TV și poate și Antena.

    Aș fi curios de o poveste cuprinzătoare pe afinități și altele. Deocamdată Felix și Dragoș Stanca au dat datele alea, e un prim pas de lămurire. Nu prea văd cum ne-am putea ierarhiza dacă băgăm totul în aceeași strachină, ca Huckleberry Finn 🙂

  5. Iulian, eu nu contest nevoia “stiintifica” sa-i zicem de a desena niste ierarhii pe categorii de continut sau in functie de “calitatea” publicului. Eu zic ca aceste incercari sufera din punct de vedere credibilitate atata timp cat ele sunt subsumate unui interes clar al site-urilor, titlurilor de presa etc. de a se plasa cat mai sus intr-o anume categorie, definita uneori dupa niste criterii discutabile.
    Dilema legata de datele din studiul SATI era mai degraba cum e posibil ca un site de tipul antena3.ro sau realitatea.net sa aiba un public atat de asemanator din punct de vedere educatie si statut social cu site-uri tabloide precum libertatea.ro sau click.ro. Cum a depasit stirileprotv.ro pe realitatea.net e clar, aici nu mai e nevoie de explicatii savante.

    Pe de alta parte, Realitatea TV spune mereu ca e locul 3-4-5, dupa caz, in topul tuturor televiziunilor din Romania. De ce nu spune ca e locul 1 in topul televiziunilor de stiri? 🙂 Pe piata TV n-am observat aceasta frenezie a delimitarii categoriilor de continut sau de target. Cu alte cuvinte, e corect cand facem un top statii TV sa bagam la gramada OTV cu Realitatea cu Acasa TV cu Pro TV cu Antena 3 cu Paprika TV etc, etc?

    In mod clar, aceasta impartire pe categorii de continut si pe tip de target are o mare relevanta pentru advertiseri; pe de alta parte mi se pare ca e folosita strict ca un instrument de marketing in functie de interesul fiecarui brand si mai putin de dragul rigorii stiintifice.

  6. Iulia,
    revin poate acum o ora a cazut netul exact cind am dat la tine un “comenteaza” si eu traiesc cu impresia ca nu mi’ai aprobat comentariul. n’as vrea sa ramin cu asta in cap …

    cum postul trecut era lung ca o zi de luni,
    revin cu o rugaminte. corecteaza daca vrei aici
    “E drept că analiza lui Stanca poate fi considerată pro domo, în luna în care Realitatea.net a trecut sub Stirileprotv.ro, dar argumentele stau în picioare”

    In linkurile din SATI pe martie si aprilie, se poate vedea lejer ca nu iunie e prima luna cind stirileprotv.ro au fost peste realitatea.net. Deci Dragos are dreptate cind zice ca nu e pro domo. Nici n’avea cum, ca e a 3’a oara cind se intimpla treaba (aici Dragos e dezinformat putintel).

  7. Iulia = Iulian.
    Nimic intentionat! pur si simplu o eroare, pt care’mi cer scuze. A bubuit un tunet si am sarit aiurea pe taste.

    Si pentru ca’n comentariul pe care l’am ratat mai spuneam ceva, revin:

    Dragos a adus in discutie o pozitionare tabloid / general dupa aparitia demograficelor SATI. Ei bine, sper ca Arina citeste acest blog si intelege cum discutiile contructive (da’ cu flacari pe nas) au loc cu 4 luni intarziere.

    Studiul e facut pentru 1 sept – 28 februarie si pe atunci aveam urmatoarele:
    1. septembrie – am lansat la finalull unii – nu se pune
    2. 1 oct – 15 februarie – media pe zi, pe atunci era cam la 25-30k zi, fata de 95k (media pe iunie).

    Eu nu merg atit de departe cit sa’i contest valabilitatea (cel putin pentru moment) cum mai spune colegul Rares, de la Antene, insa cred ca esti de acord ca abordarea in iulie gen “voi la tabloide” dupa demografice luate in nov-dec mi se pare absurda!

    M’as bucura ca la SATI sa se discute cum stam ca fraierii 4 luni dupa demografice (o perioada in “ani lumina” pentru viteza de reactie si dezvoltare a internetului) inainte de a ne certa pe ele 🙂

  8. Eu nu contestam nimic ca inca nu am acces la date, suntem pe lista de instalari fiind “new entry” in acest studiu. Era doar o remarca de bun simt, cred. Colegul si vecinul Robi cu siguranta stie mai bine 🙂

  9. Rares & Robi: și dumneavoastră aveți dreptate, vorba rabinului. După capul meu, suntem aici patru oameni serioși care înțeleg că interesul comun (mă rog, mai mult al vostru, cele trei grupuri de media) e să existe ierarhii serioase și diferențieri pe conținut. Altfel se ajunge la meciuri pe bloguri, care nu se văd prea bine din afara industriei, la advertiser și-așa mai departe. Apreciez faptul că Stanca a spart gheața cu niște idei în bună parte corecte, la fel cum corecțiile voastre mi se par okay. Ce-ar fi ca oamenii de research să se pună serios pe treabă, ca să identifice lucruri ca alea știute pentru print? Cred că interpretările divergente ar fi mai puține și motivele de polemică, la fel.

  10. Iulian, cei care nu vad bine, daca tot au ajuns aici pot citi ca demograficele de care povestim sunt abia la al doilela episod. La a doua etapa oare cum aratau SNA’urile? Da’ sezoanele de audienta TV? Da’ outdoor’ul ce azi?
    Nimeni nu se asteapta sa fie inca optimizate si sper sa lucram la asta in primul rand, nu la a da verdicte abrupte pe baza lor (si a porni razboaie).

    Rares puncteaza cum pot libertatea.ro si realitatea.net sa fie copii la indigo in privinta demograficelor si totusi lumea sa nu’si puna semne de intrebare (aici, chiar ca e ciudat cum amicul Dragos s’a apucat sa arunce stirileprotv.ro si libertatea in aceeasi oala doar pe baza demograficelor.

    Pentru ca in analiza lui adanca Dragos pune, pe baza unor cifre din studiu, realitatea.net la polul opus stirileprotv.ro, da’ nu mai apeleaza la cifre si cand vine vorba de libertatea.ro pe care nu o lipeste de realitatea.net – cum o aliniaza demograficele – ci de stirileprotv.ro pe baza senzatiei de “tabloid”. Triunghiul asta ciudat, semnalat de vecinul Rares de la Antene, e un punct de plecare pentru identificarea exacta a unr parametri stiuti, cum aminteai tu mai sus.

    Eu doar urlu la luna legat de viteza de procesare a datelor care devin, cel putin pentru jumatate de an!!! un instrument de lucru, in conditiile in care intre timp citeva site’uri au trecut de la a alerga in pluton, la a se bucura constant de leadership. Ne batem cu pumnul in piept ca e industria cea mai bine “masurabila” si mai dinamica si suntem pe aceeasi linie cu radio’ul!

  11. Robi: deci lămuriți-mă, când o să avem demografice cumsecade? Asta-i o treabă. A doua: e clar că prin conținut realitatea.net și antena3.ro sunt altfel poziționate decât stirileprotv.ro, pe mecanismul “ce se naște din pisică șoareci mănâncă”.

  12. Iulian,
    1. e un proces lung care depinde de discutii in SATI si de reactiile oamenilor de acolo. sper ca la anu, pe vremea asta, sa avem cifre mai optimizate si – in primul rind – mai rapid (la max 3-4 saptamini de la colectarea datelor.

    2. principiul “ce se naste din pisica soareci maninca” e corect daca povestim despre transferul de content TV – Internet. Cum fiecare echipa de newmedia isi incearca fortele si pe continut complementar, realitatea.net si antena3.ro nu ramin atit de quality pe cit vor – pentru a atrage volume mai mari – iar stirileprotv.ro produc continut exclusiv (si trafic) care sa pozitioneze site’ul intr’o zona generala. iti voi da exemple mai jos, da’ pina atunci, pentru a face o paralela cu ziarele iti propun niste trebi:

    1. realitatea.net – cotidianul
    2. antena3.ro – jurnalul
    3. stirileprotv.ro – evz (si daca vbim de istorie, ce ne facem cu puiul cu 3 picioare 🙂 )

    Cit despre exemplele amintite mai sus, iata, pe rind:

    1. Portret protv.ro / stirileprotv.ro (cind am splitat site’urile). O productie la care se munceste cu zilele pentru cauta prin arhiva, scris text, tras voce, montat (totul pentru un singur clip “amarat”) da’ care a produs foarte mult trafic (evident in cazurile mai hazoase si comerciale gen Vanghelie sau, acum, Michael Jackson). Am ales, ceva, de drag
    http://stirileprotv.ro/exclusiv/portrete/portret-bucuresti-pedeapsa-capitala.html
    http://stirileprotv.ro/exclusiv/portrete/portret-premieri-da-multi.html
    http://stirileprotv.ro/exclusiv/portrete/portret-evanghelia-dupa-marean.html

    2. Videochaturi
    Noi le’am impus prin zona, altii le’au preluat (aia care ne impun ca suntem tabloizii cei mai aprigi). Am adus pe site cam tot cabinetu Boc, in conditiile in care i’am expus mai putin (cantitativ) in direct decit daca oamenii ar fi mers la TVRM. Si totusi au venit, au primit unele intrebari alese dintre mii intrebari (la taxa auto au curs fluviu)
    http://stirileprotv.ro/programe-inregistrate/videochat/radu-berceanu-la-videochat-nu-avem-autostrazi-pentru-ca-nu-avem-bani.html
    http://stirileprotv.ro/programe-inregistrate/videochat/ecaterina-andronescu-reducem-programa-pentru-a-face-scoala-mai-atractiva.html

    Azi avem sesiuni permanente dedicate sanatatii (Oana Cuzino) si Horoscopului (Nety Sandu), in fiecare joi, respectiv vineri. Si nu tin minte sa ne fi spus userii ca subiectele de sanatate sexuala abordate de Oana sunt niste vulgaritati egale cu pornopiticu!

    3. campaniile stirilorprotv pe care le gasesti pe site si continutul de “foreign affairs” (ce mai face copilul tau, stop torturarii animalelor, integrare europeana, romania te iubesc, te vezi la stirileprotv). Sunt materiale premiate cu Emmy si care sunt bine scoase in fata si sustinute de online. Sunt mandria acelei echipe Tv plus online (nu e doar o statueta poleita, ci senzatia unei echipe de calitate care te molipseste) si daca ai avea vreme sa browsezi in minte cu ele – sunt gata sa’mi pun pene’n dos ca si Badea in piata publica – vei descoperi pe site’ul nostru mai mult continut “quality” decit chiar la sensibilii de la realitatea.net!

    Hai ca iara am scris o pleasca!

  13. Robi: așa și textul meu e o pleașcă, mi se pare că ai explicat niște lucruri foarte clar. Cred că stirileprotv.ro e printre site-urile care se depărtează cel mai tare de brandul-mamă și asta e bine. Problema e cum te adecvezi la publicul de net, cumva, dar rămânând în matca offline-ului de unde vii. Cred că asta se poate face cu subdomenii sau site-uri pui.

  14. Hm. Pana la urma este o reactie a unui om (D Stanca) nervos ca a pierdut primul loc. O reactie fireasca. Iata o mica analogie cu un alt om care a prirdut primul loc:
    http://www.serbanhuidu.ro/2009/kissfm-e-cel-mai-ascultat-radio-din-romania-punct-va-multumim/ – asta cand era pe locul 1
    http://www.dailybusiness.ro/stiri-media-marketing/serban-huidu-despre-concurenta-dupa-ce-ne-intentau-procese-veneau-cu-ofertele-de-angajare-27347 – asta cand nu mai era
    Pe scurt, pt cei care nu au chef sa citeasca: cand suntem pe locul 1 suntem mandri si totul e roz, cand nu mai suntem de fapt noi nici nu vrem sa fim ca noi avem alt public si tot asa.
    In cazul lui Dragos: cand am fost pe locul 1 totul era minunat, cand am pierdut locul 1 de fapt l-am pierdut pentru ca aia de ni l-au luat sunt din alta categorie si sunt multi da’ prosti. Si noi, de fapt suntem f destepti da’ am vrea sa fim si multi.
    Parerea mea proprie si personala este ca stirileprotv.ro nu sunt acolo datorita (sau din cauza, depinde cum privesti) continutului tabloido-pornografic ci multumita puterii brandului protv. Pana una-alta tv-ul face legea. Iar Dragos ar trebui sa faca scandal nu pentru ca stirileprotv.ro si realitatea.net sunt incadrate gresit ci pentru ca primul are in spate un post tv cu o forta de cca 3 ori mai mare decat al doilea 🙂

  15. Absolut de acord cu Stelica, reactia lui Dragos Stanca pare in primul rand una care sa justifice pierderea pozitiei de lider. Asa cum spuneam si mai sus, este absolut laudabila intentia de a demara o discutie privind segmentarea pietei online pe criterii de continut/target dar contextul este absolut nefericit. Un asemenea demers nu mai e credibil atata timp cat el vine in mod clar legat de un interes al celui care il initiaza.

    Sigur, conteaza semnificativ puterea brandului TV aflat in spate si aici nu mai sunt de acord cu Iulian:) Eu cred ca Stirileprotv.ro nu s-au departat de brandul mama ci, dimpotriva, au reusit sa-l transpuna exceptional in online. E adevarat, cu materiale exclusive, cu “feature-uri” adaptate online-ului dar respectand in mare masura conceptul care are succes pe TV.

  16. stire de pe site-ul ziarero, site ce contorizat de realitatea.net: http://ziarero.realitatea.net/articol.php?id=1246961057 (Femeia care are cel mai puternic vagin din lume si-a doborat propriul record). stire quality, nu d-le stanca????

    faptul ca ati implementat videochat pe site, e idee proprie?

    cred ca nu e cazul sa va spun ca google e plin spam-ul rtv. ati bagat pana si in adwords stiri cu MJ. goana dupa audienta naste monstri. la altii, ca la voi nu.

    off topic: care e relevanta sa ai o afacere, sa zicem RTV, care pierde anual 25 mil euro?????
    ar trebui sa-ti fie jena ca lucrezi acolo

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *