Sondaj: Influența media asupra comportamentului electoral

Consiliul Național al Audiovizualului a făcut publice rezultatele sondajului „Influența media asupra comportamentului electoral” [pdf], realizat de CURS în perioada septembrie-octombrie 2007. Studiul are câteva concluzii interesante nu numai în ceea ce privește domeniul de activitate al CNA-ului, audiovizualul, ci și internetul.

Sondajul arată că 73% dintre români nu folosesc deloc internetul, 8% îl folosesc mai rar decât zilnic, 4% îl folosesc sub o oră zilnic, 5% între 1-2 ore zilnic, 3% între 2-3 ore zilnic, 2% între 3-4 ore zilnic și 4% dintre români îl folosesc peste 4 ore zilnic. Așadar, circa 18% (~3,8 mil.) dintre români folosesc zilnic internetul. Dacă îi adunăm și pe cei 8% care îl folosesc mai rar decât zilnic putem afirma că 26% (~ 5,5 mil.) dintre români au, într-o formă sau alta, acces la internet. Conform Internet World Stats, care la rândul lor preiau estimări ale International Telecommunication Union, România ar fi atins în august 2007, circa 5 milioane de utilizatori de internet. Privite de la distanță (și cu rezerva că am putea compara mere cu pere) cele două estimări parcă seamană. Am putea fi deci 5 milioane trecute fix. Fix și ceva. Cum sondajul CNA a vizat numai subiecți cu vârsta de 18 ani și peste, cifrele pe care ni le oferă nu includ și utilizatorii mai puberi ai internetului românesc. Un public ce merită luat în calcul și care este destul de activ pe net, cel puțin în urbanul mare.

Din punct de vedere al locurilor din care se accesează internetul, 64% dintre românii ce intră online o fac din propria casă, 17% de la locul de muncă, 4% în timpul vizitelor(enervându-și probabil gazdele) și 1% fac asta din baruri sau terase.

De asemenea, internetul este în urma televiziunii și a radioului în ceea ce privește timpul mediu de consum zilnic. În medie, televiziunea ocupă 2 ore și 40 de minute pe zi din timpul consumatorilor săi, radio 2 ore și 14 minute iar internetul 1 oră și 49 de minute. Cărțile ocupă locul Cenușăresei în clasamentul consumului de produse culturale: cei ce le consumă petrec doar 37 de minute pe zi făcând asta, de două ori mai puțin decât timpul dedicat jocurilor video și de aproape 3 ori mai puțin decât timpul dedicat ascultării muzicii. Tipărite ca și cărțile, ziarele au un timp dedicat consumului doar cu puțin mai mare decât acestea: 50 de minute.

Intrând în zona dedicată televiziunii, acest sport rege al consumului media, sondajul ne spune că, de departe, emisiunile de știri sunt cele mai urmărite produse de televiziune. Circa 80% dintre românii cu telecomandă par să fie interesați de ce prezintă Esca&co. Pe locul 2, cu multe puncte de audiență mai la vale, se află filmele artistice, pe care aproape 25% dintre telespectatori sunt interesati să le urmărească. Altfel, emisiunile pentru minorități par să nu fie urmărite nici măcar de minorități din moment ce doar 0,1% dintre cei chestionați au declarat că le urmăresc. Pe ultimul loc se află categoria “altceva”, urmărită de 0,8% dintre respondenți. Dar probabil că nu e acel „altceva” a cărui lipsă de pe TV ne-a făcut, dragă cititorule, să ne întâlnim aici, în online.

Cei intrigați de titlul studiului trebuie să știe că realizatorii săi și-au propus să determine și în ce măsură publicarea sondajelor influențează opțiunile de vot ale electoratului. Concluzia lor e următoarea:

“(…) influența directă a publicării sondajelor asupra comportamentului de vot este minimă”

“Este vorba despre un mit al influenței și manipulării directe prin sondajele de

opinie care este spulberat și prin datele reieșite din aceste studii. Cunoașterea unor astfel de realități face ridicolă încercarea unora de a influența electoratul prin sondaje măsluite, denumite “adevărate” și inutilă sau chiar dăunătoare adoptarea Legii de interzicere a publicării sondajelor de opinie în perioada campaniei electorale.”

Se pare că nu.

Share this...
Email this to someoneShare on LinkedInShare on RedditTweet about this on TwitterShare on Facebook

8 thoughts on “Sondaj: Influența media asupra comportamentului electoral”

  1. 80% mi se pare mult. Nu stiu in ce masura raspunsurile respondentilor coincid cu datele de audienta.
    Cat despre interdictia de a difuza sondaje de opinie pe perioada companiei, nu am auzit ceva mai aberant. Din punctul meu de vedere nu exista temei pentru o asa decizie.

  2. Am inteles ca legea care interzice sondajele in campania electorala a fost retrimisa de presedinte la parlament. Deci, pina la promulgare, se pot difuza sondajele electorale?

  3. Teoretic da. Si probabil ca se vor putea difuza si dupa promulgare, daca legea nu cumva o sa pice la Parlament. De ce? Pentru ca intotdeauna inventivitatea libertatii de exprimare va depasi capacitatea unor eventuali cenzori.

  4. Da, am auzit ca la bulgari au dat sondaje chiar in ziua alegerilor, cind se vota din plin. Presa a folosit tertipuri de genul: temperatura in Sofia este de 23 de grade, recordul cutare a ajuns la 43 s.a. Adica dadeau procentele obtinute de partide.

  5. Dacian, procentul respectiv poate părea mare și trebuie privit mai degrabă ca o măsură a importanței pe care telespectatorii o acordă știrilor TV decât ca pe o promisiune de consum efectiv. Nu toți cei 80% care spun ca urmăresc știrile se vor uita în aceeași zi, la aceeași oră, la același program ca să îi putem regăsi clar în audiențe. Totuși, comparativ cu restul programelor, știrile televiziunilor generaliste, în special, scot ratinguri destul de mari. Desigur, putem lua în calcul și faptul că unii dintre respondenții sondajului au dat “răspunsuri dezirabile”. Pentru unii poate dă mai bine să zici că te uiți la știri decât la telenovele sau la reality-show-uri, dar tipul ăsta de răspunsuri nu cred că ocupă un loc foarte mare în procentul ăla de 80%. Diferența între știri și următorul tip de emisiuni e destul de mare pentru a putea fi explicată doar în acest fel. Dar asta-i doar părerea mea 🙂

  6. Mentalul electoratului romanesc actual are destula putere in a-si forma o opinie despre “eu cu cine votez?!” cu mult inainte de inceperea unei campanii electorale.
    Problema ar putea fi doar asupra interesului in participare sau in lipsa acestuia. Pentru asta ar putea lupta media. Nu pentru influenta sau manipulare directa, ci pentru persuasiune 🙂

    @Gabi Dobre
    “Raspunsurile dezirabile” vin cateodata din “intrebari induse” 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *