Şi bicicleta se duce la… Diana Tuşa (ro)

Diana Tusa + eu

Tura mea de leapşă de la Dragoş Bucurenci/Cicloteque s-a terminat. Bicicleta pe care am luat-o se duce la Diana Tuşa, june politician liberal. Am ales-o pe Diana fiindcă e cu o pedală pe blog şi cu alta în Camera Deputaţilor, ca să spun aşa – ca să vadă şi politicienii, cu alte cuvinte, cam cum e Bucureştiul atunci când te dai jos de la volan. Bănuiesc sau sper ca bicicleta să se ducă de la Diana la un alt politician, ceea ce are sens dacă ne gândim că e şi un pic de militantism în ceea ce a lansat Dragoş.

Cu toate reţinerile legate de faptul că nu s-a suit pe bicicletă de ani de zile (ca şi mine, înainte de a încăleca luni), Diana mi s-a părut genul de om receptiv la experienţa asta. Probabil că va vedea şi va scrie la ea pe blog ceea ce am văzut şi eu:

– şoferii nu se comportă ca şi cum ar fi întâlnit biciclişti în viaţa lor, dar dacă tu la rândul tău nu te comporţi ca un idiot pe două roţi, nu prea ai ce păţi
– în ciuda gropilor, a jeep-urilor parcate, a babelor cu mers lateral de crab, trotuarele sunt totuşi folosibile şi pentru biciclişti
– nesimţiţii cu Jeep sunt la fel de derajanţi pe străzi ca nesimţiţii cu Dacie, cu excepţia dimensiunilor mai mari ale vehiculului. De fapt, singurul pseudo-incident prin care am trecut în cei vreo 40 de kilometri parcurşi a fost faptul că era să mă înfig într-un geniu cu Logan, care a ieşit de pe locul unde parcase, pe marginea străzii, pentru a frâna şi a se opri pur şi simplu în mijlocul drumului, care avea două benzi. Mă-ntreb ce se întâmpla dacă avea un tir sau un tramvai în spate
– e mai răcoritor să dai la pedale pe caniculă decât să mergi pe jos sau într-o maşină cu aer condiţionat. Nu ştiu exact ce se-ntâmplă cu pulsul, arderile din organism şi tot restul, dar altfel plimbatul în miezul zilei nu se lasă cu insolaţii
– o plecăciune specială pentru angajaţii de la Turabo/BCR de la Romană, care mi-au aruncat nişte priviri bizare atunci când le-am zis că aş vrea să bag bicicleta undeva în cafenea, fiindcă aveam o întâlnire. La mutrele de-acolo mi-era clar că dacă voiam să bag un Hummer sau un private jet în fostul Turist, ar fi răspuns cu plecăciuni.

Una peste alta, nu e sută la sută o distracţie lipsită de griji, fiindcă în orele, zilele şi zonele aglomerate trebuie să fii atent pe unde mergi şi cine intenţionează să se suie pe tine. Poate că am îmbătrânit eu, dar în anii ’80, când eram puşti, plimbarea cu Pegasul era o chestie mult mai hedonistă. Pentru o experienţă de felul ăsta recomand o zi de week-end şi închirierea de la centrul Cicloteque de la Drept. De acolo şi până în Cişmigiu ajungi pe banda specială pentru bicicletă de pe Kogălniceanu/Elisabeta. Nici Herăstrăul nu e chiar departe dacă speri într-un trafic liniştit.

Diana Tusa Diana Tusa
  1. Petrisor Socol Reply

    @Iulian Comanescu

    I-am descoperit blogul Dianei Tusa de vreo 2 luni si sunt placut impresionat de cum scrie pe blog si ce scrie pe blog. Este o tipa care promite pentru politica.
    Cat despre cei cu jeep-uri si Logan-uri, in fiecare zi intampin cate un idiot, nu-i mai suport.

  2. sickboy Reply

    bicicleta branduita unicredit, pfff, al dreaq corporatismul asta, ne inconjoara pe toate partile
    “la oase”, ma civililor

  3. Bondarusadik Reply

    Domnule Petrisor, pun pariu ca mergi cu trotineta, mananci verdeturi si participi la demonstratii de “dat mana”… TREZESTE-TE! ESTI IN ROMANIA!

  4. George Hari Popescu Reply

    Voiai să bagi bicicleta la Turabo? 🙂 O poză cu mutrele acelora cînd ai întrebat asta ar fi fost amuzantă.

    E normal să fie branduită bicicleta, aşa e peste tot în lume, trebuie să fie o companie implicată acolo.

    A mea nu e, dar a început să hîrîie după două luni de folosire. Ulei?

  5. Iulian Comanescu Reply

    George: da, la Turabo, ce-are? Trebuie să umblu cu un cartonaş cu cifra mea de afaceri de anul trecut de gât ca să-mi dea lumea bună ziua? 🙂

  6. George Hari Popescu Reply

    Nu, dar cum să intri cu bicicleta ÎN cafenea? Un stîlp şi un lanţ afară erau de ajuns, plus că Turabo e transparentă şi o ţineai sub observaţie. Că nu-mi pasă mie că la Turabo nu beau cafea la filtru cu numele “espresso” decît unii…

  7. Iulian Comanescu Reply

    George: era loc. Pierdusem sau nu primisem cheia de la lacăt. Am dat o fugă până la Drept, la Cicloteque, şi mi-au dat alt lacăt, până la urmă.

  8. Iulian Comanescu Reply

    Catalin Iordache: Diana n-a plătit nici măcar apa plată pe care o ţinea în mână. La chestiile astea sunt de modă veche, îmi place să pun eu mâna pe notă când e vorba de o doamnă sau o domnişoară. Dar privind lucrurile din perspectiva ta, pot să mă întreb şi eu pe lângă care partid atârni, cât se plătesc măgării ca astea pe care îţi permiţi să le înşiri aici, la mine acasă şi de ce ar da în general cineva doi bani pe tine.

Post your thoughts