Și bicicleta se duce la… Diana Tușa (ro)

Diana Tusa + eu

Tura mea de leapșă de la Dragoș Bucurenci/Cicloteque s-a terminat. Bicicleta pe care am luat-o se duce la Diana Tușa, june politician liberal. Am ales-o pe Diana fiindcă e cu o pedală pe blog și cu alta în Camera Deputaților, ca să spun așa – ca să vadă și politicienii, cu alte cuvinte, cam cum e Bucureștiul atunci când te dai jos de la volan. Bănuiesc sau sper ca bicicleta să se ducă de la Diana la un alt politician, ceea ce are sens dacă ne gândim că e și un pic de militantism în ceea ce a lansat Dragoș.

Cu toate reținerile legate de faptul că nu s-a suit pe bicicletă de ani de zile (ca și mine, înainte de a încăleca luni), Diana mi s-a părut genul de om receptiv la experiența asta. Probabil că va vedea și va scrie la ea pe blog ceea ce am văzut și eu:

– șoferii nu se comportă ca și cum ar fi întâlnit bicicliști în viața lor, dar dacă tu la rândul tău nu te comporți ca un idiot pe două roți, nu prea ai ce păți
– în ciuda gropilor, a jeep-urilor parcate, a babelor cu mers lateral de crab, trotuarele sunt totuși folosibile și pentru bicicliști
– nesimțiții cu Jeep sunt la fel de derajanți pe străzi ca nesimțiții cu Dacie, cu excepția dimensiunilor mai mari ale vehiculului. De fapt, singurul pseudo-incident prin care am trecut în cei vreo 40 de kilometri parcurși a fost faptul că era să mă înfig într-un geniu cu Logan, care a ieșit de pe locul unde parcase, pe marginea străzii, pentru a frâna și a se opri pur și simplu în mijlocul drumului, care avea două benzi. Mă-ntreb ce se întâmpla dacă avea un tir sau un tramvai în spate
– e mai răcoritor să dai la pedale pe caniculă decât să mergi pe jos sau într-o mașină cu aer condiționat. Nu știu exact ce se-ntâmplă cu pulsul, arderile din organism și tot restul, dar altfel plimbatul în miezul zilei nu se lasă cu insolații
– o plecăciune specială pentru angajații de la Turabo/BCR de la Romană, care mi-au aruncat niște priviri bizare atunci când le-am zis că aș vrea să bag bicicleta undeva în cafenea, fiindcă aveam o întâlnire. La mutrele de-acolo mi-era clar că dacă voiam să bag un Hummer sau un private jet în fostul Turist, ar fi răspuns cu plecăciuni.

Una peste alta, nu e sută la sută o distracție lipsită de griji, fiindcă în orele, zilele și zonele aglomerate trebuie să fii atent pe unde mergi și cine intenționează să se suie pe tine. Poate că am îmbătrânit eu, dar în anii ’80, când eram puști, plimbarea cu Pegasul era o chestie mult mai hedonistă. Pentru o experiență de felul ăsta recomand o zi de week-end și închirierea de la centrul Cicloteque de la Drept. De acolo și până în Cișmigiu ajungi pe banda specială pentru bicicletă de pe Kogălniceanu/Elisabeta. Nici Herăstrăul nu e chiar departe dacă speri într-un trafic liniștit.

Diana Tusa

Diana Tusa

Share this...
Email this to someoneShare on LinkedInShare on RedditTweet about this on TwitterShare on Facebook

9 thoughts on “Și bicicleta se duce la… Diana Tușa (ro)”

  1. @Iulian Comanescu

    I-am descoperit blogul Dianei Tusa de vreo 2 luni si sunt placut impresionat de cum scrie pe blog si ce scrie pe blog. Este o tipa care promite pentru politica.
    Cat despre cei cu jeep-uri si Logan-uri, in fiecare zi intampin cate un idiot, nu-i mai suport.

  2. Domnule Petrisor, pun pariu ca mergi cu trotineta, mananci verdeturi si participi la demonstratii de “dat mana”… TREZESTE-TE! ESTI IN ROMANIA!

  3. Voiai să bagi bicicleta la Turabo? 🙂 O poză cu mutrele acelora cînd ai întrebat asta ar fi fost amuzantă.

    E normal să fie branduită bicicleta, așa e peste tot în lume, trebuie să fie o companie implicată acolo.

    A mea nu e, dar a început să hîrîie după două luni de folosire. Ulei?

  4. Nu, dar cum să intri cu bicicleta ÎN cafenea? Un stîlp și un lanț afară erau de ajuns, plus că Turabo e transparentă și o țineai sub observație. Că nu-mi pasă mie că la Turabo nu beau cafea la filtru cu numele “espresso” decît unii…

  5. Catalin Iordache: Diana n-a plătit nici măcar apa plată pe care o ținea în mână. La chestiile astea sunt de modă veche, îmi place să pun eu mâna pe notă când e vorba de o doamnă sau o domnișoară. Dar privind lucrurile din perspectiva ta, pot să mă întreb și eu pe lângă care partid atârni, cât se plătesc măgării ca astea pe care îți permiți să le înșiri aici, la mine acasă și de ce ar da în general cineva doi bani pe tine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *