Re:ply face implozie

Cei 25 de angajați ai Re:ply se vor face 11, au spus managerii companiei staff-ului acum câteva zile. Firma era specializată în reviste corporate și altele asemenea și reducerile de personal sunt date de scăderea numărului de clienți. Surse interne leagă toată povestea de plecarea unuia dintre asociați, Maureen Lloyd, din firmă, anul trecut. După informațiile mele, departamentul de online, anunțat recent, dispare și el. Detalii anyone?

UPDATE: Apropo de departamentul de online, citiți aici. Pe de altă parte, Iulian Puiu, unul din asociații de la Re:ply, a comentat:

Firma se redimensioneaza datorita crizei. Nu sîntem singurii iar în momentul asta redimensionarea este cel mai bun lucru pe care-l putem face. Clientii si-au redus bugetele, unii au dat faliment iar outsourcing-ul a devenit o optiune foarte buna în momentul asta. În legatura cu departamentul online noi am anuntat doar ca portofoliul deparatamentului online este si el prezent pe web. Strategia pentru acest departament este outsourcing-ul. Din ratiuni mai mult decît evidente (totul se lucreaza online si nu este nevoie în permanenta de prezenta colegilor de la online. Maureen s-a relocat. În Elvetia. Ea este în continuare actionar la Reply dar nu mai este manager. Nu are cum.
Prin urmare, nu facem altceva decît sa fim realisti sa evitam implozia anuntata de titlul de mai sus.

N-am spus că Re:ply e singura companie cu astfel de probleme, dările afară sunt în logica poveștii ăsteia numite criză. Cât privește “implozie”, la o reducere de 50% a resurselor umane cred că se justifică.

Pe de altă parte, aud că numărul de 11 angajați rămași pe baricade nu e tocmai cert.

19 thoughts on “Re:ply face implozie”

  1. Surse interne zic si ca toata povestea pe care tu o numesti implozie, desi altii ar numi-o incercare de faliment, se datoreaza in mare masura personajei chemate Linda Willy, actualmente COO Reply, care se pare ca are o experienta bogata in falimentarea de companii. Poate are dumneaei detalii de dat. Mai ales ca salariul ei lunar il egaleaza probabil pe cel anual al multora dintre cei concediati de dansa… Si… esti tu sigur ca ramin 11? Eu as merge pe un numar ceva mai mic…

  2. Am niste mici comentarii.
    Firma se redimensioneaza datorita crizei. Nu sîntem singurii iar în momentul asta redimensionarea este cel mai bun lucru pe care-l putem face. Clientii si-au redus bugetele, unii au dat faliment iar outsourcing-ul a devenit o optiune foarte buna în momentul asta. În legatura cu departamentul online noi am anuntat doar ca portofoliul deparatamentului online este si el prezent pe web. Strategia pentru acest departament este outsourcing-ul. Din ratiuni mai mult decît evidente (totul se lucreaza online si nu este nevoie în permanenta de prezenta colegilor de la online. Maureen s-a relocat. În Elvetia. Ea este în continuare actionar la Reply dar nu mai este manager. Nu are cum.
    Prin urmare, nu facem altceva decît sa fim realisti sa evitam implozia anuntata de titlul de mai sus.

  3. Popescul: hai să nu vorbim așa de persoane. Nu știu decât vag cine e Linda Willy, e posibil ca ea să fi asigurat un management prost, dar chestia asta trebuie argumentată altfel decât prin “experiență bogată în falimentarea de companii”.

  4. Am fost in echipa cu pricina. Am avut nasul destul de lung sa miros ceva mai departe si sa plec inainte sa trebuiasca sa plec. A fost misto. O vreme. Ce nu inteleg eu e de ce managerii acestei companii nu au vazut si ei la o prajina mai departe. Si de ce, mai ales, au ajuns sa dea afara masiv. Raspunsul il gasim, desigur, si in comentariul de mai la deal al domnului Popescul. Da, nu dai pe mina unei fatuci o companie in care oamenii nu sint de plastic. Dar eu am spus asta si in gura mare…. nu numai aci. Cit o priveste pe Maureen Lloyd, cred sincer ca a avut un input substantial. Iar faptul ca este sau nu asociat acum este mai putin relevant. Asta nu face decit sa se vada si mai limpede ca lispeste de acolo exact omul bun la cifre.

  5. Foarte tare chestia asta cu „surse interne”. E normal sa se speculeze. Daca îi spui omului ca greseste cînd evalueaza directia firmei o sa-ti spuna: „Pai ce sa zici si tu?”. Una peste alta firma asta a fost facuta de doi oameni la care s-a mai adaugat un al treilea în timp. Daca (si nu cred în asta) se compania asta nu va mai merge, o vom lua de la capat. Ce nu cunosc stimabilii care comenteaza este dimensiunea crizei. Ca noi ne-am trezit si ne protejam este alegerea, optiunea noastra. Ca nimeni nu stie care vor fi consecintele crizei este un fapt. Asa ca, peste cîteva luni o sa vedem ce mai sta în picioare din ce avem sau facem acum…

  6. Este foarte usor sa concentram vina pe o singura persoana, sa polarizam oamenii in “baietii buni” si baietii rai”. Un singur om nu cred ca poate sa distruga o intreaga firma. Punctual vorbind, CFO-ul Reply avea o autoritate limitata; nu putea sa mute sediul Reply in Botswana fara o consultare in prealabil cu asociatii firmei.

    Insa ce ar fi de condamnat este (ironic) comunicarea interna, care in privinta imploziei a fost deficitara. Tocmai, fiindca oamenii de la Reply nu sunt de plastic, o anuntare din timp a situatiei de rahat ne-ar fi ajutat sa avem un “heads-up”, nu sa aflam ca in cateva saptamani va trebui sa fim ai naibii de creativi in a gasi cum sa ne platim ratele.

    Management-ul firmei merita destule aprecieri (in comparatie cu alte conduceri), iar desi trebuie sa fim de acord ca nu avem acces la situatiile si problemele cu care se confrunta un manager, si pe care noi astia “blue collar” nu le cunoastem, procedura de implozie ar fi trebuit comunicata mai etic.

    Va pup

  7. Dragă Iulian, dacă în ceea ce am scris există vreo eroare factuală, te rog mult să mă corectezi, precum vezi am adăugat detaliile apărute ulterior la prima informație. Despre surse în schimb nu discut și știi de ce – ai avut sau ai tangență cu presa.

    În concluzie, doresc Re:ply un succes pe măsura valorii companiei.

  8. poate sa vina orice manager, mic sau mare, si sa spuna ca totul e calculat si ca e rezultatul crizei. ceea ce il compromite si ii face praf explicatiile este un fapt simplu: compania asta a lansat ieri ceva ce a distrus azi. a se invoca si criza e de rasul curcilor. arata cat spirit antreprenorial exista intr-o structura de conducere pentru care strategiile se fac de azi pe maine. si se fac prost.

  9. Iulian de la Re:ply, e de inteles ca vreti sa va protejati. Zici ca v-ati trezit la timp. Eu nu cred ca v-ati trezit de vreo culoare. Sau ca va veti trezi vreodata. Si cred ca e corect sa se stie cateva lucruri, iar tu sa explici daca am inteles eu gresit.
    Ce te faci cu oamenii pe care i-ati zburat si care nici ajutor de somaj nu pot primi? Pe ei cum i-ai ajutat sa se pregateasca? Strangandu-i in sedinta acum ceva vreme si spunandu-le ca, pentru a nu face concedieri, le platiti doar jumatate din impozitele la stat? Iata ca, de atunci, ati dat afara mai bine de jumatate din angatati.
    Si la locul meu de munca e criza. Iar conducerea ne-a anuntat din ianuarie care este planul de disponibilizari. Asta inseamna strategie. Nu ce faceti voi de la o saptamana la alta. Dar, cum spuneai si tu, se va vedea cine ramane pe piata si cine nu. E o perioada in care supravietuiesc nu neaparat cei mai puternici, ci cei mai destepti. Iar ce faceti voi nu va califica pentru ultima categorie.

  10. Ma bucur sa recunosc citeva voci “interne” aici, precum si unele externe foarte bine informate despre modul in care s-au desfasurat “strategiile” in agentie. Sigur ca nu e vine unui singur om. De fapt, nici nu cred ca poate fi vorba de vina… E vorba de modul in care, in calitate de owner de companie si/sau de manager al ei, inveti sa gestionezi situatia de criza astfel incit si tu, si compania si oamenii ei sa iasa cit mai nesifonati. Evident ca in majoritatea cazurilor, oamenii sint primii sacrificati. Si ei isi asuma asta cind se angajeaza la patron.
    Pe de alta parte, pentru genul de companie deschisa promovat de Re:ply (unde managerii sint si prietenii angajatilor, ne povestim detalii personale, ne sarbatorim impreuna, iesim la beri si dansam impreuna in cluburi), cred ca se putea un pic mai bine pe partea de comunicare interna.

  11. In momentul in care o firma concediaza mai mult din jumatate din angajatii sai de la o zi la alta cu siguranta exista o problema mai mare decat criza economica din Romania.

    Sunt sigur ca plecarea lui Maureen Lloyd si decizia proasta de a lasa firma pe mana unor personaje fara experienta in management, au fost unii din factorii declansatori pentru probleme actuale avute de reply. Cinstit problema reply este una general valabila in advertising-ul romanesc, multe firme care s-au indepartat de zona ultraspecializata in care activau si aveau expertiza spre a deveni agentii fullservice. Mai multi oameni angajati peste noapte, experienta redusa de management si promovare in noile directii, faca acest tip de agentii la cea mai mica instabilitate a pietei, sa dispara sau sa revina la forma initiala.
    Genul de firme reply sunt cele care prinse de situatia financiara buna a anilor trecuti au devenit increzatoare in proprile forte fara a avea o baza reala. Manageri prost pregatiti sau luati pe neasteptate de cresterea rapida a firmei precum si lipsa de putere de decizie si viziune atunci cand este nevoie de asa ceva.

    Sper pentru cei de la reply sa inteleaga ca piata de customer publishing este cea in care se descurca ei cel mai bine si sa profite de asta, alternativa fiind foarte sumbra.

  12. “In the struggle for survival, the fittest win out at the expense of their rivals because they succeed in adapting themselves best to their environment.” , zicea Darwin. Din acest punct de vedere, in ce-am observat eu in cei, cred, 2 ani de Reply este ca asociatii romani de la Reply erau, pe cat de simpatici, pe atat de aerieni cand venea vorba de oportunitati sa le spunem… reale de afaceri. Eu raman cu Reply in inima datorita oamenilor de acolo. Ca structura si cultura organizationala, insa, acei ani au fost unii destul de sumbri… Da, imi plateau salariul si, da, simteam ca nu stau pe loc. Dar niciodata nu am simtit cu adevarat o directie clar orientata spre excelenta in afaceri.
    Ce incerc sa spun, atat de pompos, e ca nu e bine sa te apuci de afaceri daca nu esti dispus sa evoluezi conform dictonului de mai sus si insisti cu orice pret sa te nisezi pe ceva care cel mai probabil nu are cum sa-ti asigure supravietuirea pe termen lung. Si nu sunt de acord cu george cand spune ca Reply trebuia sa se rezume la customer publishing. Daca cel mai bine te descurci in ceva ce nu-ti aduce bani, cauti domenii conexe care sa-ti poata plati salariile oamenilor, nu insisti pe faliment, ce gandire e asta?

  13. Reply. Companie mica, entuziasm mare, prea mare in raport cu unele produse superficiale in unele parti, nu spui care, parti importante. Lacomie mare, bre, la preturi. Nu se vede cand esti in piata si ai destule contracte, se vede cand vine criza si clientii te strivesc cu cererile de reduceri pentru ca vor sa faca economii. Atunci nu mai faci figuri, lasi coada jos si uiti ca te-ai considerat atat de bun incat ai refuzat chestii care nu erau de nasul tau.

    Reply, companie mica, prietenie mare. Cu angajatii. Si bine, si rau. Bine, pentru atmosfera. Rau ca angajatii profita, daca nu esti atent. Beau cafele, fumeaza, zac pe Internet. Mare boemie la agentie! Angajatii au tot dreptul sa profite daca n-ai un sistem clar de penalizare cand gresesc pentru ca, nu-i asa, n-ai nici un sistem de premiere pentru cei eficienti si competenti. Nu le iei bani, nu le dai bani, misto politica de HR! P-aia care pot sa faca mai mult decat restul incerci sa-i agati si cu alte taskuri. Sa faca site-uri, depanare IT, vanzari, sa repare tabloul electric, daca e cazul. Asa e daca n-ai fise ale postului sau daca n-ai prevazut clar in contractele munca ce face fiecare. Misto politica de HR! Poti sa ceri orice iar angajatul sa refuze orice nu-i convine. Si daca nu-i convine de tot, angajatul pleaca. Azi pleaca unul mediocru, maine unul bun iar tu n-ai discernamant ca sa-l retii pe ultimul. Nenorocirea e ca angajatii buni, care iti aduc valoare adaugata, au tupeu, au personalitate, sunt incomozi. Si mai au si salarii maricele. Asa ca, duca-se! Decat mult si fara rost, mai bine putin si prost.

    Pleaca Maureen Lloyd, vine Linda Willy. Un om nu poate distruge singur o companie. Dar poate sa nu faca nimic ca s-o ajute. Pot fi 3 cauze: incompetenta, rea-vointa sau incapacitatea de a interveni cand e prins intre certurile pitoresti ale actionarilor, care seamana cu un razboi al sexelor, varianta corporatista mica si jigarita.

    Vine criza. Bine-mi pare, pe Reply oare il doare? Il doare si iar il doare ca n-a crescut destul de mare. In orice caz nu destul de mare ca sa se mute intr-un sediu unde plateste o chirie mai mare cu echivalentul a 4 salarii de DTP-isti decat chiria anterioara.
    Daca nu e mare Reply se face mic. Cost cutting, HR cutting. Reply ar trebui sa faca precum la tara, unde satenii taie vacile bolnave, slabe sau neproductive si pastreaza nutretul pentru vacile cu ugerul plin. A facut Reply asa? Intrebati-i ce cred pe jumatate dintre aia 18 care au plecat din firma in 2008 (inainte de Marea Concediere din Martie).

    Vine criza si ceri ajutorul angajatilor. Acceptati salarii mai mici, va platim impozite mai mici pana scapam toti. Ce oferi in schimb? Buna purtare din trecut, patronul simpatic care se trage de sireturi cu tine. Cam cat valoreaza asta in momente de criza? Unde incepe si se opreste solidaritatea dintre angajat si angajator, in astfel de momente? Ca doar e criza pentru toti… oamenii au copii, chirii si rate de platit.

    Mai are Reply dreptul la replica? E ceasul al 12-lea? Poate. Unii pronunta “faliment”. In caz de lichidare firma stopeaza pierderile, dar nu castiga nimic. Daca vinde acum valoreaza exact cat contractele pe care le mai are. Cat le mai are.

  14. oricum ar fi, deciziile luate de azi pe măine nu demonstrează decât un singur lucru… păcat
    iar acum, după atăta zgomot și curățenie de primăvară, o firmă care lucrează în comunicare, ar trebui să-și actualizeze propriile informații: numărul angajaților, al acționarilor, poza de grup restrâns, portofoliul de clienți rămas etc

  15. Imi cer scuze pentru limbajul neadecvat. Cat despre prima intrebare, nu stiu ce legatura are Gabi Lungu cu Re:ply, cert este ca articolul este o justificare indirecta la actiunile patronilor.

  16. Fairplay: e ok cu limbajul. Sunt eu mai catolic decât papa, mă bucur că mă înțelegi. Gabi Lungu s-ar putea să aibă meciurile ei, eu știu? Acolo zice că a avut o persoană care făcea și dregea legat de The Practice. Let’s not get paranoid. Din ce s-a vorbit aici, mie mi s-a părut strident doar ce s-a zis de Linda Willy și, mă rog, chestia asta cu “rahat”. În rest managementul a spus ce a avut de spus, câțiva oameni din companie sau foști, asemenea. Antena vă aparține, comportați-vă responsabil cu ea 🙂

Leave a Reply to Dragan Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *