Prima mea zi de după criză

Eliza îmi transmite o întrebare, referitoare la prima mea zi de după criză. Pe scurt: cum vor arăta lucrurile dpdv business – şi poate şi personal – pentru mine, când se va termina criza? “Prima zi de după” e, desigur, un reper subiectiv, fiindcă fenomenele economice nu se prea termină (chiar dacă uneori încep) la o anume dată calendaristică.

Ca unul care am prosperat pe criză, probabil deoarece companiile mai mari pentru care prestez şi oamenii pe care-i consiliez au nevoie de repere/expertiză şi asigurări, trebuie să găsesc un alt răspuns decât “lucrurile vor merge din nou bine”, fiindcă nu e cazul. Cred că simptomele unei evoluţii bune, în ce mă priveşte, ar fi dacă:

– facturile ar fi plătite la timp. Nu mă aflu strâmtoare (probleme de cash flow) din motivul ăsta, n-am decât o “gaură” de 1000 de euro, de la cineva care, simpatic, aşa cum e, se întreba dacă-mi datorează ceva acum câteva zile. Totuşi, micii întreprinzători au totdeauna o jenă din motivul plăţilor. E suprinzător să vezi cum se face plata la contracte externe, la o zi-două după predare/emiterea facturii, chiar şi la firme cu sediul în Ungaria. Aş saluta o prevedere fiscală prin care TVA-ul să fie plătit la încasare, nu la emiterea facturii, dar să zicem că aşa ceva e mai puţin necesar după criză

– fondurile europene ar fi accesibile după criterii inteligibile pentru noi, micii întreprinzători. Am avut două tentative-teste de a lua bani de felul ăsta şi am eşuat de fiecare dată. În principiu mă aşteptam fiindcă am pornit tatonările în ideea de “cum stă treaba”/proces de învăţare, iar sumele nu reprezentau o miză reală. Circumstanţele au fost, totuşi, de fiecare dată, ciudate şi nelămuritoare şi tind să dau dreptate tuturor amicilor care mi-au povestit, desigur neoficial, despre “combinaţii” şi “dedicaţii”. Toate acestea se întâmplă în contextul în care avem o capacitate foarte mică de absorbţie a fondurilor europene. Cred că o parte din vină e şi la cei care le împart, nu doar la cei care le cer.

– transparenţa în business creşte, mecanismele clientelare încep să dispară în general. Asta-i ceva mai abstract, o jenă a noastră, a tuturor, care se asortează bine şi cu oamenii care se ţin de cuvânt şi fac ceea ce promit, nu dau răspunsuri pozitive sau vag-pozitive fără motive şi aşa mai departe.

– corespondenţa dintre “ce poţi face” şi “lucrurile pentru care eşti solicitat” devine mai bună. Ştiu de pildă firme de design de web care au atuuri importante, lucrez cu ele de câte ori am ocazia, dar nu le văd în niciun mare pitch, pentru că locurile sunt ocupate de “combinate” de publicitate, care vor să preia şi bugetul de new media. Uneori, îl preiau şi îl dau de gard – sau subcontractează cu rezultate aşa şi-aşa, fiindcă subcontractorul nu mai are cum să fie la fel de motivat.

– prostiile optimiste despre creştere şi sfârşitul crizei pe care le avansează diferite persoane scad în număr şi intensitate. Curios, nu mai e nevoie de ele tocmai fiindcă s-a terminat criza şi nu mai trebuie să “trecem” prognoze triumfale, pro domo, drept estimări realiste şi imparţiale.

– personal (nu ţine chiar de business, fiindcă nu mă bazez pe scrisul propriu-zis ca generator de venituri): Apare în fine un ziar promiţător, care îmi solicită colaborarea săptămânală sau ceva de genul ăsta, pentru un fee civilizat. N-am făcut nicio tentativă serioasă de a scrie la vreo gazetă după ce m-am despărţit de “Evenimentul zilei” prin toamnă, fiindcă am devenit destul de mofturos în privinţa locurilor în care scriu, proporţional cu degradarea reputaţiei multora din prăvăliile media de pe piaţă.

Ar mai fi şi altele, dar trebuie s-o pornesc spre “One World”, festivalul de documentare, unde trebuie să vorbesc despre Twitter şi Iran pentru un film, desigur, iranian. Invitaţii în fugă pentru aceeaşi întrebare, “prima zi de după criză”, pentru: Călin Fusu, Orlando Nicoară, Dragoş Stanca, Emil Stoica. Să vorbim de data asta şi cu oameni care “ştiu cu cifrele”.

  1. fLoreign Reply

    La cat de minimaliste sunt filmele iraniene in general, nu e de mirare ca minimalismul Twitter li se potriveste.

  2. lolek bolek Reply

    Esti mare destept.Intr-o tara in care teapa este ceva banal, in ziua in care codul fiscal o sa mentioneze plata TVA la incasarea facturii blocajul financiar o sa fie total.

Post your thoughts