Ortodoxia și Furadanul

Presa românească are ceva cu siguranță defect în ea: la fel cum s-a tăvălit în elogii grețoase și neavenite la moartea lui Adrian Păunescu, a găsit de cuviință ca, în chip de necrolog, să-i dezgroape ÎPS Bartolomeu Anania trecutul de licean legionar și să arunce în piață speculații despre șederea sa în America.

Ortodoxia e o brambureală arhaică, a cărei esență se vede în lucruri ca Tanacu sau în marșurile stupide ale vreunui ONG bigot: cam asta ar putea fi percepția unui extraterestru care ar citi ziarele din ultimii ani, la fel cum despre ÎPS Bartolomeu nu trebuie știut nici că a tradus Biblia într-un fel pe care cine e în stare de apreciere îl va aprecia, nici despre celelalte merite bisericești. Ci numai despre trecutul legionar de pe vremea liceului, dezgropat de prin dosarele Securității, în lipsă de altă sursă mai credibilă. E ca și cum ai acuza o persoană crescută pe vremea lui Ceaușescu că a fost comandant de pionieri sau utecist. Și nici nu e clar că a fost.

E drept că normalitatea nu e pâinea cea de toate zilele a presei, dar un om ca ÎPS Bartolomeu nu moare în fiecare zi; ar trebui un pic de bun simț intelectual în astfel de ocazii. Nu trebuie să fii creștin practicant ca să știi că Pastoralele ÎPS Bartolomeu erau printre puținele care, în ortodoxia noastră, reușeau să spună ceva, și nu orice, oricui. Că despre credință, a ta sau a altuia, nu se poate vorbi ca despre Furadanul Mădălinei Manole, nu că discuția despre Furadan ar fi una admisă într-o presă decentă.

În zilele noastre, se consideră o atitudine intelectuală în același timp șmecherească și inteligentă să vezi, din ortodoxie, doar preotul care te jecmănește de bani la înmormântarea părintelui, păcatele ierarhilor, orga de lumini din așezământul vreunui popă dus de-acasă. Așa se raportează la Biserică majoritatea, cea care merge doar la slujba de Înviere, poate cu conștiința că o astfel de raportare e un mecanism protectiv, din care cel “blindat” are de câștigat. Dar, de fapt, dacă lucrurile stau numai așa, cine pierde?

Articol scris pentru “România liberă” din 2 februarie 2011

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *