Omul invizibil şi manuscrisele

George Brăiloiu, omul de afaceri care a cumpărat la licitaţie manuscrisele lui Emil Cioran, a fost sărbătorit deja de presa română: membru al unor reţele de “băieţi deştepţi” în domeniul energiei, în relaţii cu mafia din fostele ţări URSS, ba chiar asociat cu participanţi la o tentativă de lovitură de stat. Mai stă în picioare percepţia comună, conform căreia miliardarii fac acte de caritate ca să îşi dreagă imaginea?

Tentativa de lovitură de stat a avut chipurile loc în Republica Moldova, în 2009. Despre ea povesteşte nimeni altul decât Vladimir Voronin, liderul comuniştilor moldoveni, şi la ceea ce s-a întâmplat în 2009 în Moldova, nu poate fi vorba decât de “Revoluţia pe Twitter” sau evenimentele din 7 aprilie. Atunci, moldovenii au protestat, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, legat de rezultatul incorect al alegerilor. Şi ce-are Brăiloiu, cel cu manuscrisele lui Cioran, cu asta? Are faptul că a făcut afaceri cu Anatol Stati, cunoscut miliardar moldovean anticomunist, cel înfierat de Voronin.

Încă nu vă e clar că Brăiloiu a cumpărat manuscrisele lui Cioran ca să le vândă lui Stalin, personal, în chip de combustibil cu care acesta să facă focul în izbă? Aflaţi atunci că un alt ziar era apucat de suspiciuni prin 2010, când constata o creştere de peste 100 de ori a cifrei de afaceri de pe una din firme. Sigur că aşa ceva poate însemna şi vreun tun din categoria “băieţi deştepţi”, dar prea e mult: explicaţia cea mai firească pentru o astfel de schimbare poate fi că respectivul om de afaceri a mutat o serie de, evident, afaceri de pe o companie pe alta.

Ca să rezumăm, până la povestea cu manuscrisele lui Cioran, George Brăiloiu era un personaj cu o notorietate destul de scăzută. Ca orice om de afaceri, a avut şi momente în care a fost rapace, a luat decizii care în loc să salveze planeta îi periclitau viitorul etc. Dar, cum spune el undeva, asta n-are nimic de-a face cu manuscrisele lui Cioran. Pentru ele, a căpătat o bătaie de cap de care cu siguranţă nu avea nevoie, după ce a cheltuit 400 de mii de euro. Să ne mai mirăm că în loc să se ocupe de caritate, businesmanii români se antrenează în arta invizibilităţii?

De dincolo de mormânt, filozoful dă lecţii. E cel care spunea: “Să-ţi placă să fii ignorat.” Şi: “Gloria… odată ce ai ajuns la ea, la ce bun?”

Articol scris pentru ediţia de tipar de miercuri, 13 aprilie a “României libere”

Post your thoughts