MS Office 2011 for Mac hands-on: Word sau Open Office Writer?

După Office 2010, Microsoft a lansat şi versiunea de Mac, 2011. Aduce ceva esenţial MS Office 2011, pentru un utilizator de Open Office şi iWork ’09? Cel mai important câştig pare a fi Outlook, portat pentru prima oară pe OS X, după ce în suitele Office anterioare existau lucruri ca Entourage. Ăsta e un plus important pentru utilizatorii din categoria “corporatist”, dar cum eu nu am mai utilizat Outlook de vreo şase-şapte ani, o să mă concentrez pe procesorul de text, cu mici comentarii despre Excel şi Powerpoint.

Primul lucru care trebuie spus este că MS Word e un editor solid pentru documente încurcate precum cel de mai jos, un document pe care lucrez efectiv:

Office 2011 for Mac

E adevărat, “track changes” există şi în Open Office, sub numele de “record changes”; Open Office produce în schimb probleme de compatibilitate la bulleted lists (liste cu bumbi). Ar mai fi o serie întreagă de chestiuni legate de aceeaşi compatibilitate, deşi Open Office “ştie” noul format docx. Haide totuşi să o luăm pe rând, mai întâi cu procesoarele de text. Testul “hands-on” e posibil graţie unui kit oferit de McCann, agenţia care face PR pentru Microsoft.

MS Word bate, pe lângă compatibilitate, care nu e un atu intrinsec, la viteza cu care porneşte aplicaţia, faţă de Open Office. Interfaţa acestuia seamănă cu versiunile anterioare de Word, în timp ce MS Office propune, de pe la 2007 încoace, deja cunoscutul ribbon. Lucrurile sunt mai legate şi mai uşor de găsit, chiar şi pentru un utilizator de meniuri “tradiţionale” ca mine.

Un alt avantaj al MS Word e că arată şi “se simte” bine în versiunea 2011. Acum câţiva ani, era puchinos şi îngrămădit pe OS X. Ar mai fi şi fonturile “noi” de la Microsoft, cele care încep cu “C” (Cambria, Calibri etc.), care vin cu kitul de instalare şi vor înlocui bătrâna pereche Arial-Times New Roman în formatările standard. Apropo de formatări, MS Word îţi oferă un template destul de sexy, cu titluri colorate, în ultimele versiuni. Chiar dacă nu ştii nimic despre layout, documentele tale arată mult mai bine decât cele făcute în, să zicem, Office XP.

În MS Word, am mai regăsit ceva ce pierdusem acum câţiva ani, în versiunea 2003: split window sau facilitatea de a rupe în două fereastra unui document cu un butonaş aflat deasupra scrollbar-ului vertical. E foarte util dacă traduci lucruri dintr-o limbă-ntr-alta sau scrii pe baza unui comunicat de presă, în acelaşi document. Niciun procesor de text pe care l-am testat – şi am testat destule – n-are opţiunea asta.

În fine, o altă facilitate utilă din punctul meu de vedere, la Word, e un find-replace mai complex, pe care îl foloseşti, de exemplu, cu caractere speciale gen paragraph mark sau tab. Writer scârţâie la acest capitol, mai fac câte ceva de felul ăsta în Smultron.

Unde pierde MS Word? Curios, tot la capitolul compatibilitate. Trebuie să-i limitezi facilităţile şi să salvezi ca “doc” în loc de “docx”, renunţând la fonturile noi (Cambria-Calibri-etc.)., dacă vrei să transmiţi un format editabil. Dacă vrei să păstrezi fonturile noi şi aspectul îngrijit, poţi în schimb salva ca pdf, o facilitate relativ nouă în Office. Dar asta înseamnă că pe documentul obţinut nu se mai poate edita.

Problema mea, personală, vine la capitolul “Romanian spelling”. N-am reuşit să găsesc corectorul de română, deşi Office 2011 a primit un update. Aici apare o problemă, mai ales “pe stil nou”, fiindcă mai multe redacţii cu care lucrez au renunţat la corectură; nu c-aş scrie foarte sloppy, dar corectura automată e un avantaj.

În schimb, iWork şi Open Office pot fi făcute să lucreze cu Aspell, corectorul open source cu flavor de Linux. Instrucţiuni despre instalare aici. Aspell mai greşeşte din când în când, dar în linii mari e isteţ şi util.

Concluzia: am şters Open Office, înlocuit de MS Office 2011, şi am păstrat iWork. Probabil că MS Word din Office 2011 e mult mai compatibil cu Word-urile de PC decât Open Office; la un document editat pe mai multe calculatoare, cineva dintre colaboratori s-a plâns că notele de subsol s-au buşit şi ar putea fi tot de la Open Office. În schimb, dacă e să scriu texte lungi, fără prea multe formatări, Pages din iWork nu numai că funcţionează cu aspell, corectorul românesc, dar are şi un aspect confortabil pentru genul ăsta de scris. Open Office, suita open source, trece de altfel prin timpuri grele, fiindcă s-a produs un “fork” (o bifurcare) a proiectului, în Open şi Libre.

Una peste alta, din punctul meu de vedere, pe Mac OS X, Office 2011 înseamnă complexitate şi compatibilitate, iWork/Pages simplitate, usability şi eleganţă tipică de Mac.

P.S.: Nu insist asupra celorlalte programe din suite, o să spun doar că Excel oferă nişte chart-uri (grafice) mai îngrijite, cu flavor de Illustrator, decât Calc de la Open Office. Numbers de la iWork n-am folosit, mi se pare contraintuitiv odată ce-ai învăţat Excel. Altfel, chiar dacă toată lumea spune că acesta din urmă e mai pus la punct decât Calc, mie îmi ajung facilităţile Calc-ului. În materie de prezentări, nu marşez la aplauzele pe care le obţine Keynote de la iWork. Îl folosesc mai mult fiindcă e compatibil cu telecomanda, dar mă tentează precizia inDesign-ului. O să mă descurc cu Powerpoint de la MS Office aşa cum m-am descurcat cu Impress de la Open Office, în situaţii de “compatiblitate”.

P.S. 2: Cam la fel se pune problema pentru utilizatorii de Windows, interesaţi de MS Office 2010, dacă bineînţeles scoatem din ecuaţie iWork, care e Mac-only.

Post your thoughts