Leapșa: să facem o lege contra știrilor morbide?

Așa cum știm, Ioan Ghișe și Gheorghe Funar au propus și trecut prin Senat o lege care stipuleaza ca jurnalele TV să prezinte știri cu teme pozitive și negative în proporție egală. Legea e la promulgare, la președintele Băsescu, dar mă îndoiesc că acesta o va promulga, pentru că este inaplicabilă. Așa cum încercam să explic ieri în “Evenimentul zilei”, povestea nu se oprește totuși aici. Dacă legea se întoarce și este examinată, ar putea reieși un text mai apropiat de directiva europeană pe care o invocă Ghișe, care, oricum, va proteja sub o formă sau alta publicul de propriul apetit de a urmări știri morbide.

Ioan Ghișe și Gheorghe Funar au spus în repetate rânduri că ideea lor a pornit de la cantitatea mare de crime, violuri și altele asemănătoare care se văd la TV și ar putea afecta psihic publicul, mai ales minorii. Dincolo de faptul că cei doi politicieni au reușit să enerveze presa într-un mare fel, întrebarea care rămâne este: trebuie sau nu trebuie o lege contra televiziunii morbide?

Cred că e util să răspundem la întrebarea asta și pe bloguri. De aceea îi provoc pe Ioana Avădani, Victor Ciutacu, Pavel Lucescu, Ioan T. Morar, Costi Rogozanu, Andrei Roșca, Oana Dobre, Bogdan Manolea, Cătălin Tolontan, Maria Coman, Cristi Manafu, Gramo, Orlando, Dragoș Bucurenci, Florin Dumitrescu, Doc, Cezar Paul Badescu, Subiectiv, Brăduț Ulmanu, Vlad Petreanu și toți cei interesați să vină cu un răspuns, desigur argumentat. Cine mai dorește să se bage în discuție aici, la subsol, e binevenit.

Știu că unii dintre cei de mai sus au mai scris despre inițiativa Ghișe-Funar. Nu le cer o revenire, întrebarea mea e dacă ne trebuie nu povestea cu temele pozitive și negative, ci orice fel de reglementare a conținutului în sensul ăsta. Răspunsul meu e negativ și argumentele sunt următoarele:

– nu știu de vreun studiu care să ateste indubitabil efectele negative ale știrilor de ora cinci în România. Ioan Ghișe a vorbit despre diferite date pe care s-a întemeiat atunci când a formulat propunerea de lege. Corect e să vedem și noi bibliografia, cum ar veni
– nu mi-e clar cum a fost testat consensul publicului/electoratului în această chestiune. Există voci care spun “ne-am săturat de crime și violuri”, dar totuși crimele și violurile atrag audiență. Curentul de opinie anti-jurnale morbide e mai puternic decât ne închipuim noi, ziariștii, și totuși el nu e unanim, ca votul din Senat
– nu există un precedent în legislația statelor europene. Directiva pe care o invocă politicienii români exprimă o îngrijorare, dar nu știu nimic despre legi naționale care să transforme îngrijorarea într-o interdicție.
– sunt sceptic cu privire la protejarea publicului de propriile pofte informaționale. Dacă suntem o societate democratică, cu indivizi maturi, aceștia ar trebui să aibă discernământul de a alege cu ajutorul telecomenzii. Pe logica “nu e bine pentru public”, în trecut, s-au ars și pus la index cărți, nu mai e nevoie să spun în ce regimuri. Chiar dacă nu e același lucru, raționamentul e asemănător.
– sunt sceptic în general în materie de inovații legislative, și nu e vorba numai de competența instituțiilor românești, care au funcționat cum știm că au funcționat în acest caz. Cred foarte sincer că “ceea ce nu e interzis e permis”, iar cine formulează o interdicție nouă își asumă un risc.
– orice fel de formulare cu privire la conținuturi morbide mi se pare nu doar greu de pus în practică, ci și o indicație că statul spune ownerilor de media cum să-și atingă audiențele și să-și realizeze profiturile. E drept că Sârbu, Voiculescu, Vîntu și alții au nevoie de niscai îndrumări și abordarea asta cu crime și violuri mi se pare discutabilă și caducă. Dar nu cred că e rolul statului (ramura legislativă sau oricare alta) să-și bage nasul în strategiile publisherilor.
– e greu să găsești o formulare care să nu restrângă, într-un fel sau altul, dreptul la informare al cetățeanului.
– o lege în acest sens creează un precedent și pentru alte tipuri de media (presă scrisă, bloguri), precedent pe care eu nu l-aș dori.

39 thoughts on “Leapșa: să facem o lege contra știrilor morbide?”

  1. argumentele tale sunt artificiale si pozitia ta se afla in conflict de interese. Ideal ar fi bine sa nu avem nevoie de o lege ca sa fim civilizati. Mai putin decat ideal e sa ai o lege care sa te forteze sa fi civilizat si poate in timp sa fi civilizat o sa devina un reflex. Dezastruos e cand nu e nici lege si nici civilizatie.

    Articolul tau pomeneste de “stiri morbide”. Stirile sunt pur si simplu stiri. Nu pot fi stiri morbide. Dar modul de prezentare, si aici e problema, poate fi morbid. Mai ales la tv se fac adevarate miniproductii care sa dramatizeze stirea pana la absurd. Media in general a renuntat la a mai informa lumea si a recurs la infotainment. Adica divertisment. Problema e ca tipul de divertisment care prinde la noi nu poate fi difuzat ziua in amiaza mare pentru ca ziua in amiaza mare si cei mai mici au dreptul sa se uite la tv fara sa existe riscul sa fie improscati cu noroi, nu crezi?

  2. Mi se pare anormal sa reglementezi printr-o astfel de lege continutul difuzat de mass-media. Cu toate acestea, cred ca gustul pentru senzational si morbid al publicului (care face rating) este in mare masura si efectul injectarii
    sale zilnice, de catre media, in cinematografie, in jocurile pe Internet, cu doza de adrenalina necesara.

    “Good news is NO news” se spune, insa mass-media romaneasca n-ar trebui sa uite ca informeaza si formeaza, dincolo de faptul ca stoarce zilnic lacrimi pentru toate micile conflicte casnice, accidentele de circulatie etc. Ma intreb, cat ar dura jurnalul de stiri in Germania, daca s-ar mediatiza toate caftelile si accidentele zilei de pe autostrazi?

  3. Mai bine ar incerca cineva sa creeze o alternativa mai civilizata in televiziune. Deocamdata, reactia la concurenta crescuta s-a redus la intaratarea din ce in ce mai puternica a instinctelor primare, si atat.

    E o solutie submediocra si eu personal cred ca se datoreaza in principal incompetentei crase a realizatorilor de programe tv, care n-au nici un fel de pregatire profesionala, doar o “notorietate” castigata intr-un mod mai mult decat discutabil. Poate sunt utopic, dar am ca argument tendinta GENERALA de scadere a ratingurilor. E aceeasi situatie ca si in politica. Toti astia se uita numai comparativ, dar neglijeaza faptul ca din ce in ce mai putina lume ii baga in seama. Nu doar pe unii, ci pe toti, in general

  4. ca fapt divers, în spania știrile de tipul “ora 5” sunt puține (atât în presa scrisă, cât și la televizor), iar apetitul pentru băgat nasul în “curtea vecinului” ibericii și l-au potolit inventând știrile de “corazon”. e tot scandal, cu vedete, dar fără sânge și abjecție.

  5. Am scris azi presedintelui.

    Domnule Presedinte,

    De la votarea modificarilor la Legii mai sus numita, audiovizualul a sarit ca ars. S-au facut dezbateri, s-au trimis felurite intepaturi la adresa initiatorilor, la adresa Senatului, etc.
    Un singur lucru – eu cel putin nu am vazut- nu s-a facut : sa se afle si parerea cetatenilor, a beneficiarilor de stiri.
    Sunt ani buni de cand nu mai urmaresc stirile TV. De ce? Simplu: nu primesc informatii utile iar cele de groaza ( omaruri, vilouri, si alte asemenea) nu le pot urmari si nici nu-mi aduc vreun folos, invatamant.
    In buna parte taxele pe care le platesc operatorilor audiovizuali sunt bani pierduti.

    Desigur, conform statisticilor de audienta, sunt si oameni carora le plac astfel de stiri, negative cum sunt numite in legea adoptata. Dar ma intreb : oare acestia sa fie majoritatea locuitorilor tarii?

    Despre acest subiect, si despre mass media in general , s-ar putea scrie tomuri.

    Cred ca inainte de a promulga Legea ar fi necesar un amplu studiu asupra impactului si a interesului cetatenilor fata de stirile morbide.

    Nadajduiesc ca hotararea finala sa fie una spre folosul cetatenilor.

    Cu inalta consideratiune,

    ing. Constantin Vrabie

    Focsani

  6. Domnule Comanescu,

    Felicitari pentru ideea si curajul de a pune subiectul in lumina lui adevarata.

  7. O lege care sa-i invete pe cei care se pretind jurnalisti regulile elementare ale limbii romane.
    O lege care sa mai puna frau goanei dupa senzationalul ieftin, atractiei fata de pegra societatii, admiratiei pentru violenta si umilintei necenzurate in fata puterii si bogatiei. In general, o lege care sa stopeze agresiunea mediocritatii in mass-media.
    O lege care sa descurajeze coruptia in presa, complicitatea cu puterea, falsele valori jurnalistice.
    Ce parere aveti despre :
    -reportajele live din viata Monicai si a lui Iri Columbeanu?
    -stirile sportive despre Becali, Turcu si compania?
    -vulgaritatea unui Dan Negru, mitocania lui Florin Calinescu, sau a asa-zisului Dezbracatu, golania din Mondenii sau despre interventiile cu umor de mana a paispea ale unui Valeriu Stan, Ciutacu sau chiar Cristoiu?
    As putea continua la nesfarsit, dar ma opresc aici, intrebandu-va: este astya presa?

  8. “Persoana publica X a furat Y miliarde si se pare ca va scapa”.
    Pe mine ma deprima treaba asta. Ma face sa-mi vina sa-mi fac bagajul si sa plec din tara asta pe cand o stire cu o baba violata intr-un sat uitat de lume ma lasa rece. Deci e o stire negativa.
    Cine va stabili ce stire e negativa si ce stire e pozitiva sau criteriile de evaluare? Chiar daca legea nu interzice ci numai stabileste acel procent stupid de 1/2 e totusi o constrangere si poate fi un inceput pentru abuzuri grave.
    Intr-un jurnal vedem 3 violuri, 3 plantari de copaci si o stire de genul citat. Cine va decide daca postul respectiv va fi sanctionat in baza unei astfel de legi?

    O lume de zahar si miere e un iad pentru diabetici.

  9. pentru Luke
    cand baba violata din satul uitat o sa fie ma-ta, atunci sa vedem daca te mai lasa rece.

  10. […] Unde e limita dintre știrea violentă utilă și știrea violentă nocivă? Încerc să răspund cu o întîmplare din efemera mea carieră televizuală.
    În 1992 am lucrat la SOTI (mini-televiziunea alternativă sponsorizată de SUA ca alternativă la monopolul TVR-ist). Am fost coleg cu Esca, Mîndruță […]

  11. […] gură-mare cum era, reporterache s-a scăpat: “ce bine, ce bine că ne-a ieșit în drum cazul ăsta, acum avem o știre!” Pe omul care zăcea acolo, lîngă noi, pe banchetă, vorbele acelea l-au lovit mai rău […]

  12. Eu am mai spus-o, sunt împotrivă. În primul rînd, va fi mereu discutabil caracterul “negativ” sau “morbid” al unei știri – ce e scîrbos sau trivial pentru unii poate fi deschiderea ochilor asupra unui subiect sau un avertisment pentru alții. La fel cum pozitivul unuia poate fi negativul altuia, și invers.
    În al doilea rînd, interesul cetățenilor față de știrile morbide nu va putea fi ponderat prin lege. Atracția către asa-zisul “morbid” (accidente, violuri, crime) e un fapt dovedit socio-psihologic, tine de o anume curiozitate a individului, problema e în ce măsură cineva rămîne ancorat NUMAI acolo și nu mai e atent la nimic altceva – aia e deja boală și constituie excepția. Nu cred ca natiunea a ajuns deja la patologic…
    In al treilea rind, orice lege care sa reglementeze continutul editorial miroase a cenzura si a incalcarea drepturilor constitutionale la libera informare sau la expresie. Prostul-gust nu se rezolva prin lege, cum n-au disparut manelele ascunse sub pres de unele televiziuni. Selectia o face telecomanda, nu cred ca poti uniformiza integral profesionalismul redactiilor (dincolo de anumite standarde obligatorii) ca altfel n-ar mai exista concurenta si ratinguri.
    Exista oricum destul de multe tipuri de jurnale pe piata, ca sa ai de unde alege. Nu cred poate fi pus semnul egalitatii inre Stirile ProTV si stirile TVR. Sau intre Antena 1 si Trinitas TV.
    Ca jurnalist, sufar din cauza trivializarii si preponderentei subiectelor de un anume tip in dauna celor pe care eu le consider serioase, sau care ne intereseaza pe mine si anturajul meu. Dar asta nu inseamna ca imi imaginez vreo clipa ca lumea va deveni interesata brusc de aceleasi lucruri doar pentru ca exista o lege !

  13. doi indivizi, din care unul vopsea pozitiv banci prin Cluj, iar celalalt scria note pozitive la Secu, au aruncat o piatra in balta si noi (adica inteleptii?) ne gandim cum sa o scoatem?
    Cum sa dai un raspuns la o prostie, ca altfel nu vad cum poate fi categorisita initiativa asta? Ce studii ar trebui sa citim ca sa observam ca difuzarea stirilor cu caracter violent, este folosita intr-o oarecare masura, pentru a combate fumatul, de ex. Asadar, se violenteaza ochiul si, prin ricoseu, gandirea, pentru a contracara o violenta asupra plamanilor.
    Merita raspuns, Iulian (scuza-mi familiarismul)?
    Au vorbit doi baieti, doar ca sa nu adoarma. Eu zic sa-i punem pe ei Directori generali la un post media si sa le dam 3 zile de cazna. Poate le mai ies gargaunii din cap …

  14. mmm, io propun sa facem asa: ii inchidem pe cei doi baietasi intr-o incapere capitonata, fiecare la birouasul lui luxos, gonflabil, sa nu se raneasca si ii incuiem acolo pina cind vom constata ca au facut lista COMPLETA a stirilor negative si a stirilor pozitive. una singura daca a scapat, inapoi la camaruta capitonata cu ei. si gata. ce ziceti? ii mai vede cineva?

  15. nu, nu cred ca ar trebui sa avem o lege impotriva stirilor morbide. nici macar nu mi-e clar ce inseamna morbid. trecind peste exagerarile unor mijloace de presa, cred ca de exemplu cazul elodia trebuia mediatizat. pentru ca ne place sau nu, e un subiect de presa. si in romania si in statele unite si oriunde. oare austria ar fi trebuit sa nu mediatizeze cazul lui josef frietzl, acela care si-a tinut fata 25 de ani in subsol si i-a facut si mai multi copii? e o stire negativa cu siguranta. ar fi trebuit trecuta sub tacere? nu cred.
    altfel, sunt de acord ca uneori se exagereaza cu accidente de circulatie si cu gainarii. dar lucrurile stau mai bine ca acum 10 ani, cind jurnalele erau pline doar de astfel de evenimente. acum exista alternativa, exista posturile de nisa, exista chiar si in jurnalele posturilor generaliste o scadere a subiectelor de acest gen. piata se va regla singura la un moment dat, in momentul in care publicul nu va mai consuma astfel de subiecte. pentru ca vorbim despre sondaje de opinie care arata ca publicul nu mai vrea stiri violente, dar acelasi public aduce audiente mari stirilor violente.
    eu propun sa facem o lege care sa interzica parlamentului sa dea legi proaste. apropo, cum definim legile proaste? 🙂

  16. stiti ce e absurd? ca o imagine cu o tipa goala nu poate fi data pe post decat dupa ora N insa o stire despre un individ care i-a zdrobit capul nevestei si copilului ( cu imagini de sange pe podea) poate fi data oricand, uneori chiar dupa alta care anunta nu stiu ce spectacol ptr copii intr-un spatiu public, daca un film are o anumita recomandare privind varsta de ce nu ar avea si o stire???
    din pacate daca dai lumii rahat il va consuma si dupa rating vom ajunge sa credem ca e delicatesa
    mai nou, cameramanii se dau in vant dupa gros plan-uri cu rude ale victimelor transfigurate de suferinta, cu motociclisti zdrobiti de autovehicule, iar editorii tind sa accentueze ,,zdrobit capul cu toporul, 15 lovituri de cutit,,, autocontrolul nu se vede nicaieri
    multa lume s-a oparit la auzul propunerii de lege insa putin discernamant nu cred ca strica, poate revizuirea unor norme ale CNA cu privire la filmarea victimelor, poate mutarea stirilor de la ora 5 la o ora mai tarzie, poate formarea unui curent de opinie care sa influenteze editorii de stiri, e totusi de discutat pe subiectul acesta

  17. hai sa ne imaginam ca timp de o luna nu ne uitam la absolut nici o stire pe posturile tv romanesti. zero ziare romanesti, print sau online. cit de neimformati am fi la finele lunii? cit la suta din stirile pe care le inghitim sint relevante pentru noi, ca societate, ca bipezi? cite din stirile alea de le zicem “morbide” se incheie cu o statistica, asa incit sa aiba relevanta pentru societate? faptul ca un om si-a omorit nevasta este prea putin important din punctul de vedere al unei intregi societati. daca insa aflam ca n la suta din barbati trag omor nevestii seara cind vin de la crisma, din care x la suta se soldeaza cu omor, inca am mai avea o acoperire. asta in plan social. in plan politic, cite din declaratiile politicienilor conteaza cu adevarat pentru mersul intr-o oarecare directie a Romaniei?…

  18. Am tot urmărit în ultimele zile dezbaterile despre proiectul ăla aberant de lege care cere televiziunilor să aibă grijă să dea un număr egal de știri “pozitive” și “negative”. Sunt de acord, e o idioțenie. Dar nu pot să nu observ cum corul de știriști au început să ridiculizeze PROSTIA legii. Am auzit-o pe Sandra Stoicescu întrebându-l pe unul dintre inițiatori “dar, domnule, de exemplu corupția unde se încadrează? La pozitive sau negative?” Maximă ipocrizie! Când a dat ultima oară Observatorul știri despre corupție?

    Până la urmă legea asta e o reactie stupida la o problema generalizată. Nu cred totuși că în lege se ascunde atât de multă prostie cât e în redacțiile de știri. OK, legea e stupidă, dar stupiditatea aia nu o depășește pe cea a știrilor pe care le prezentați. Până să vă plângeți de legi aberante, nu ar fi rău să vă preocupe felul aberant în care zi de zi încălcați legea bunului simț.

  19. Care directiva aplica legea asta ?? ( ca eu nu am gasit niciunde asa ceva).

    O Doamne ! Ma minunez si eu ce mai trece prin Parlament…

  20. E ditamai rollercoasteru` toata treaba, zic eu. Nu pornim de la ideea ca “exista posibilitatea afectarii psihice a telespectatorilor”, dovada cea mai clara ca suntem afectati este cantitatea tot mai mare de violuri, crime la tv cu un numar tot mai mare de public ce digera si asteapta stirile respective. Afectarea are loc deja. Pe langa asta parsivenia posturilor tv de a oferi “si paine si circ” si stiri pozitive si negative e cat se poate de clara, de ce sa fie postul meu tv acuzat de influenta psihica negativa cand uite domne` …e mort ala pe firele de curent electric de doua ore dar si echipa noastra de gimnastica feminina se intareste pentru olimpiada. C`mon bring on the law ~

  21. Mai că nu-mi venea să mă bag în vorbă nepoftit. Dar la subiectul ăsta îmi zăngăne rău percutorul. Am scris când a trebuit despre asta. Nu revin. Nici nu mă linkuiesc, că detest năravul. Spun doar că l-am citit pe Orwell. Și cu asta am răspuns și întrebării care nici măcar nu îmi era adresată.

  22. O lege impotriva stirilor morbide, sigur. Una care sa impuna un procent de stiri pozitive, no way! Cum ar fi un jurnal care sa sune asa: “Azi incalzirea globala a dus la topirea ultimei bucati de gheata de la Polul Nord, camerele noastre au inregistrat ultimele zbateri ale celor trei ursi polari care se adaposteau pe ea, de la topirea ghetii pina la inecul lor inevitabil. Pe de alta parte, azi vremea va fi frumoasa, cu cerul lipsit de nori si soare toata ziua”

  23. Oare cati ati scris in ziar sau pe blog/comentarii DUPA ce ati dat o cautare pe google sa vedeti cine e mai ignorant ?

    Dar e greu sa accepti adevarul…

    In alte tari mai constiincioase sunt sute de studii stiintifice pe tema impactului stirilor negative asupra adultilor, copiilor sau altor categorii.

    Culmea e ca multe sunt accesibile GRATUIT pe net sa se documenteze orice … ziarist mai trecut ca gasca prin apa prin facultati…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *