Pe la începutul anilor ’90, când apăreau și nu prea la TVR, Divertis au avut o idee sclipitoare: au căutat și găsit un chioșc de înghețată dezafectat prin Herăstrău (modelul acela alb, aproape cubic, măricel) și au lipit pe el o hârtie: “Reclamații”. Cristi Grețcu (dacă nu mă-nșel) a fost pus înăuntru, la primire. O coadă lungă de cetățeni furioși s-a format instantaneu, iar Grețcu a avut de contabilizat zeci, dacă nu sute, de plângeri referitoare la apă caldă, lipsa pâinii din cartier și naiba mai știe ce.
Ceva de genul ăsta a apărut zilele trecute (sâmbătă, mai exact) la Kko.ro. E un setup de WordPress cu un plugin care te lasă să postezi instantaneu, fără să te mai înregistrezi. Postările sunt filtrate de admin, dar reclamațiile curg neîntrerupt, câteva pe zi.
Se dovedește că apetitul nostru de a ne scandaliza, plânge ș.a.m.d. este în continuare considerabil. Eu nu-mi doresc decât ca plângăcioșii (inclusiv eu, când îmi vine) să se strângă cu toții în jurul unor asemenea paratrăsnete.
E mai bine sa ne scandalizam si sa ne plangem decat sa tinem gura inchisa, si s-o deschidem doar cand inghitim. I (still) believe in the freedom of expression as one of the fundamental human rights.
in sensul asta poate ca ar fi mai bun un fel de twitter..
Multumesc pentru informatie, o sa fug si eu sa scriu cate ceva pe acolo. Parerea mea este ca apetitul este determinat de problemele de kko pe care le intalnim zilnic si ne macina, incet, incet, nervii si sanatatea… Nu cred eu ca suntem reclamagii din pasiune, ci din cauza mizeriei in care traim. Iti dau exemple, viziteaza statia de metrou (ambele) Victoriei intre orele 17:30-19, sau plimba-te pe jos pe Colentina, de la Obor pana la d-na Ghica… Pot sa continui mult cu exemplele…
Mulțumim de link! Interesant.
Prin ’75, studentii de la arhitectura au lipit pe usa unui butic socialist de linga biserica Enei un afis: “Am primit mohair!” si au format o coada la usa, cam cu 2-3 ore inantea deschiderii… cind vinzatoarea a venit la ora cu pricina, putin a lipsit sa nu lesine pe trotuar… sute de persoane asteptau nerabdatori sa cumpere mohairu’…nu-i exclus ca Gretcu sa fi aflat de pozna de la Ghighi Bejan
geniala ideea 🙂