Idei simpatice care promovează România

Cu privire la zvonurile din ultima vreme că m-aş fi vândut la Institutul Cultural Român, recunosc: aşa e. Conducerea ICR mi-a promis însă că nu mă va vopsi în portocaliu şi nici nu mă va băga în lanţuri dacă voi juriza, împreună cu Florin Dumitrescu şi Răzvan Ţupa, o serie de proiecte de presă culturală care au candidat la bursele ICR. E vorba de finanţarea unor materiale jurnalistice despre România, şi povestesc despre asta aici fiindcă au fost două idei care m-au interesat în mod special (şi care, de altfel, au luat primele două locuri, în ordinea notelor):

  • AMANDA M. WILSON, o americancă, vrea să urmărească o serie de turişti italieni care vin în România într-un program numit Turisti non a caso, iniţiat de Universitatea din Bologna în 2008. E vorba de demontarea stereotipurilor legate de români, pe care conaţionalii noştri plecaţi în Italia le-au creat pe alocuri. Bineînţeles, e vorba de a expune italienii şi la altceva decât marginea de jos a societăţii româneşti. Mai întâi m-am poticnit puţin în ideea corectă politic, apoi mi-a plăcut izul de “Băştinaşii”/reality show (National Geographic) al ideii.
  • CHLOE FAIRWEATHER din Marea Britanie propune ceva inedit, pe nume Singing Romanian. Doct vorbind, proiectul caută o corespondenţă între vârste şi rituri/Sfinte Taine; lucrurile devin surprinzătoare atunci când vezi că la capitolul “copilărie” e Cleopatra Stratan. Genul de “cârlig” care poate face pe cineva să se intereseze de România şi, mă rog, reuşeşte să includă şi MTV România, şi Muzeul Ţăranului.

Lista completă e pe site-ul ICR. Dacă cineva are prieteni jurnalişti străini, mai sunt două locuri libere – am judecat a fi “peste linie” numai opt dintre proiecte, pentru zece locuri.

  1. Marian Stavaroiu Reply

    Sa inteleg ca italienii au nevoie de un ghid ? 🙂

    Iulian, am urmarit cu atentie site-ul ICR si n-am vazut un lucru, util, zic eu. Se dau acolo rezultatele pentru anii anteriori. Bun, am vazut o lista de nume, poate voiam sa vad REZULTATE. Adica UNDE au scris despre Romania acei oameni si CE au scris.
    Altminteri o sa credem ca au pus si ei poponetze goale si zvastici pe ziduri.
    O sa incerc sa anticipez o intrebare: de ce nu ma adresez direct la ICR ? Raspuns simplu: pentru ca, in lumina trecutului lor apropiat, increderea mea in ei tinde vertiginos catre zero.

Post your thoughts