Ce e-n neregulă cu reclama Avon de mai sus? Pare că nimic, dar Advertising Standards Authority (ASA – UK) spune că Avon “exagerează și derutează”, în sensul că genele false ale modelului sunt prezentate ca beneficiu al rimelului. Avon nu e “omul rău” al pieței de beauty, sau cel puțin nu e singurul, fiindcă în ultima lună și jumătate ASA a mai dat verdicte asemănătoare și despre L’Oreal și Clarins.
Mă gândesc ce-ar găsi ASA într-un glossy românesc. Nu unul anume…
Sursa (înregistrare gratuită).
Vrei să spui că mai sunt femei care chiar cred că un rimel de mâna a ț-șpea face asemenea gene? 🙁
Adriana: probabil că da, din moment ce un mare fabricant de cosmetice ca Avon a comis astfel de “exagerări jurnalistice”…
nu cred ca femeile se mai lasa inselate de reclame, cred ca problema e ca firma pus si simplu minte si doar pentru asta trebuie sanctionata. apoi, oricite defecte au femeile, totusi pot distinge o imagine reala de una trucata si niste gene reale de unele false 🙂
dar ar fi dragut sa vina o zi cind firmele nu ar mai fi lasate sa transforme spoturile in mini-filme SF
ps nici macar un rimel de mina I nu faca genele ca in desene japoneze..
Chiar daca in general femeile nu cred intotdeauna reclamele astea, ele sigur au un anumit efect, mai mult decat cel vizual. Pretinzi ca un rimel face minuni, exagerezi cu imaginea, dar in momentul in care cumparatorul va privii produsul Avon, il va asocia cu reclama mincinoasa in lipsa unei reprezentari realiste(a produsului respectiv, nu a rimelului generic). Din punctul asta de vedere cred ca firmele de cosmetice au de castigat chiar daca lumea nu inghite intotdeauna gogosile pe care le vand.
tot ce e food style e imagine arhi-prelucrata, super-cosmetizata (va exsta si la noi obligatia de a scrie pe poza “aceasta imagine are rol sugestiv” sau asa ceva)
in 98 aveam de facut o promotie la un producator de filme foto (pe vremea aia nu erau aparate digitale, dragii mosului): cine developeaza 2 filme la centrele noastre primeste un hamburger gratis de la mcd (cu un bon valoric etc.).
era atit de penibil, atit de jenant, sa-i dai omului o chiftea… incit ne-am hotarit ca si in poza de pe poster, si in spotul tv sa aratam hamburgerul de 2x mai mare ca in realitate (era imaginea frontala a unei fete, care tinea, in chip de balanta, in mina dreapta rulourile de film foto si in stg. hamburgerul, marit, cosmetizat, cu aburi adaugati etc.)
promotia a avut succes… insa pt. imaginea pe termen lung a brandului – nu garantez…
Florin: Ei, taci, au apărut food styliști în România? Câte poze de mâncare am stricat eu la Unica…
iulian: ani de zile s-a lucrat cu italieni, care sint tatici in domeniu
am auzit de curind ca exsta si vreo 2 foodstylisti romani: cica sint tineri si f. buni
fotografii ii stiu, dar… acum nu mai ai nevoie…
(in povestea de mai sus: poza cu hamburgerul ne venise oricum de la mcd… si mi-am amintit sigur: s-a intimplat in ’96!!!)
Eu pozam prin 2001-2002, cu Alex Gâlmeanu, mâncare și ieșea mediocru. Alex Gâlmeanu făcea de pe-atunci coperte bune, acum le face și mai bune. Mi s-a părut dintotdeauna că un cotlet de miel e mai greu de fotografiat decât Andreea Raicu…
Problema beneficiilor nejustificate s-a pus intr-un obscur 2003 si in Romania. Din cate imi amintesc se propusese atunci o lege similara cu cea americana, lege ce dorea infiintarea unui consiliu care sa verifice veridicitatea reclamelor si a beneficiilor stipulate. Legea , ca multe altele , a ramas ingropata prin vreun birou pe undeva…
La noi exista o problema serioasa in domeniu. Lasand la o parte ca majoritatea copyrwriterilor sunt de o idiotenie crunta (avem cateva staruri dar prea multe agentii) reclamele de tip demonstratie sunt in marea lor majoritate mistificate.
Avon ca avon, dar cum ramane cu detergentii care scot petele de sange ?